19 rezultate (0,17789 secunde)

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Italia-Romania. O bibliografie cat o istorie

Italia-Romania. O bibliografie cat o istorie

Bibliografia de fata vine ca o continuare si dezvoltare a Bibliografiei istorice romano-italiene, publicata in 1997 de Veronica Turcus, un succes tacut pentru acel moment al relatiilor bilaterale in dinamica cultural-stiintifica. De atunci insa, dupa doua decenii, am sesizat nevoia acuta a unui ghidaj bibliografic in noianul de aparitii editoriale care au explodat, mai cu seama de la inceputul celui de-al doilea mileniu. Bibliografiile tematice, in cazul acesta una prevalent istorica, sunt o evidenta a bibliologiei din epoca tarziu moderna, dar nu si-au pierdut din utilitatea educativ-culturala nici astazi. Interconectarea si globalizarea, inerente revolutiei telematice din ultimele decenii, solicita o cantitate tot mai mare de informatii, dar de multe ori de nisa, dincolo de generalitatea placida tipica informatiilor prezente in cartile, interfetele sau site-urile cu fizionomie enciclopedica. Cercetatorul ambitios si curios are nevoie de o profunzime informativa pe care numai un aparat bibliografic profesionist poate sa i-o ofere. Din aceasta evidenta a plecat si intentia noastra de a relua la alta scara, dupa doua decenii, un demers bibliografic care s-a dovedit a fi valid si durabil. [...] In interiorul acestui concentrat bibliografic, dupa lungi dezbateri in duet determinate de dorinta de a da o forma cat mai cuprinzatoare, dar care sa mentina caracterul de bibliografie istorica in sens larg, am decis sa inseram urmatoarele categorii de realizari livresti cu destinatie publica si vestimentatie editoriala finita: 1. lucrari ale autorilor italieni privind Romania si romanii publicate in limbile italiana si romana; 2. lucrari ale autorilor romani privind Italia si italienii publicate in limbile romana si italiana; 3. lucrari ale unor autori straini privind Romania si romanii publicate in limba italiana; 4. lucrari ale unor autori straini privind Italia si italienii publicate in limba romana; 5. lucrari ale unor autori italieni privind Romania si romanii aparute in limbi straine; 6. lucrari ale unor autori romani privind Italia si italienii aparute in limbi straine; 7. lucrari ale unor autori italieni, straini si romani traduse si/sau scrise in limba romana fara referire la Romania/romani sau Italia/italieni, publicate in Italia; 8. lucrari ale unor autori romani, italieni si straini traduse si/sau scrise in limba italiana fara referire la Romania/romani sau Italia/italieni, publicate in Romania; 9. lucrari ale unor autori straini privind relatiile romano-italiene, argumente italo-romane sau personalitati din ambele tari publicate in alte limbi decat romana si italiana; 10. lucrari coordonate/editate de specialisti romani si italieni in alte tari decat Romania sau Italia cu continut referitor la argumente romano-italiene; 11. lucrari in limbile romana, italiana sau limbi straine care sunt conexate cu conceptul de Roma antica, Sfantul Scaun/succesorii lui Petru si Citta del Vaticano. Din motive pendinte de bogatia materialului bibliografic recenzat, dar si a varietatii sale extraordinare am decis sa segmentam bibliografia in calupuri mari, pe teme cu caracter clasic, opinand ca o transarea minutioasa a vocilor stranse in acest volum ar fi creat dezechilibre si ar fi pus in evidenta discrepantele existente de partea romana sau italiana pe anumite teme si fronturi de cercetare. - Autori

RON 78.50
1

Stresul, boala mileniului 3

Asa simtit-a Zarathustra

Istoria si scrisul istoric azi. Optiuni metodologice. Paradigme. Agenda

Istoria si scrisul istoric azi. Optiuni metodologice. Paradigme. Agenda

Contextul in care se desfasoara tranzitia spre un alt tip de societate reclama atentie in raport cu orice element de natura a-i scurta durata si a-i diminua convulsiile. Apelul la istorie, ca si pe timpul lui Kogalniceanu, devine mai mult decat legitim. Daca am facut, aici, un mic excurs in trecut este fiindca de la un istoric se asteapta de obicei o perspectiva diacronica, dar si tinand seama de faptul ca problemele noastre de azi nu sunt tocmai straine de cele cu care s-au confruntat generatiile ce au construit Romania moderna. Din secolul al XIX-lea ne vin indemnuri la solidaritate nationala, ca si exemple de propensiune democratica ce comporta un interes indiscutabil pentru actualitate. In acelasi timp, datele evocate mai sus atesta nevoia stringenta de a reface corpurile profesionale, ca sursa de modele formative si echilibru social. Mai e nevoie inca de acelasi entuziasm ce i-a facut altadata pe cei mai buni sa-si sacrifice interesele de moment in favoarea unora mai inalte, care privesc natiunea intreaga. Vechea disputa dintre individualismul cultivat de miscarea liberala si colectivismul acaparant din secolul XX s-ar putea solutiona, cred, in sensul preconizat inca de la Parvan: "culturalizarea maselor si socializarea personalitatilor". Proces anevoios, paradoxal, "utopic", insa indispensabil in epoca noastra, careia trebuie sa-i dorim o propensiune mai vie spre societatea deschisa. Daca e adevarat ca istoria poate fi citita inainte si inapoi (A.N. Whitehead), ne putem intreba cum sa abordam mai cu folos propria noastra istorie. Desigur, retrospectiv, cu intentia de a recupera cat mai deplin valorile tezaurizate in timp, dar si prospectiv, pentru a ramane cat mai aproape de nazuintele oamenilor. Durata intreaga se cuvine pusa in valoare, pe cat posibil, ceea ce inseamna ca am putea integra astfel mai bine experientele pe care le-am parcurs. Numai in aceasta perspectiva, sugerata odinioara si de Iorga, istoria capata sens, coerenta, finalitate. Mai poate deveni ea o sursa de entuziasm, asa cum propunea Goethe? Istoria ar trebui, in tot cazul, sa ne ajute la reinnoirea sperantelor. Si n-o poate face decat punandu-ne in situatia de a regandi si asuma critic trecutul. Caci impacarea cu lumea presupune mai intai impacarea cu noi insine, prin intelegere si compasiune. "Poti oare iubi pe cineva, cand te urasti pe tine insuti? Poti oare trai in buna intelegere cu altii, cand nu esti de acord cu inima ta? Poti fi placut in societate, cand esti plictisit de propria ta existenta?". Indoielile lui Erasmus ne vin, stimulatoare, din alt secol, ca un indemn la cura te ipsum, asa cum stiau deja sa se poarte inteleptii din vechime. Putina mila de sine ("la charite bien ordonnee ...") nu strica, atunci cand e bine cumpanita de exercitiul autocritic, dupa cum nici o mai larga comprehensiune fata de alteritate. Intre a socoti ca istoria poate da raspunsuri la orice intrebare si a-i nega orice functie practica exista o cale mediana, la care s-ar cuveni sa reflectam cu toata seriozitatea, dat fiind ca integrarea la care aspiram nu e doar o integrare in spatiu, ci si una in timp. - Alexandru Zu

RON 157.00
1

Philip E. Mosely despre Transilvania si Basarabia

Poduri si vami

Povesti despre Cluj Vol. 4

Povesti despre Cluj Vol. 4

Asociatia „Vechiul Cluj” se afla in fata unui nou demers dus la bun sfarsit, un nou volum dedicat Clujului, orasul pe care il iubim cu totii atat de mult. Astfel, ne bucuram ca am reusit sa scoatem inca un volum, al patrulea, din seria noastra, „Povesti despre Cluj”, si in acest an, al Centenarului Marii Uniri. Desi am dorit initial sa fie un volum dedicat doar Centenarului si evenimentelor acelei perioade istorice, am reusit sa includem si texte care trateaza alte epoci istorice, astfel incat informatia din carte sa fie cat mai diversa, sa acopere cat mai multe teme, fara sa plictiseasca, si sa nu fie repetitiva. Credem ca am reusit in demersul nostru. - Sebastian-Iacob Moga Istoricul Dan Falcan il descrie pe Iuliu Maniu intr-un interviu acordat site-ului adevarul.ro ca fiind „un politician total atipic pentru romani, fiindca era un tip foarte moral”. El „nu fura”. Istoricul isi aminteste ca in anii '60, copil fiind, ajungea cu bunicii in unele sate din jurul Aradului, unde prin casele oamenilor descoperea cate o fotografie ingalbenita cu Iuliu Maniu. „Eu eram mic, intrebam cine e. Si mi se spunea cu mult respect: E domnul president, e domnul Maniu. Oamenii pastrau inca amintirea lui. In Ardeal, daca taranii erau intrebati ce politica fac, acestia raspundeau ca ei nu fac politica si ca ei voteaza cu Maniu. Pentru ei Maniu era principalul realizator al unirii Transilvaniei cu Romania”, spune istoricul Dan Falcan. - Tia Sirca Orasul european, ca exceptie de la o lume feudala tot mai inchistata in cutume si norme juridice de multe ori preferentiale, respira libertate, zamislind si raspandind pe continent germenii modernismului. Ca expresie a prosperitatii economice, generate de un comert infloritor, dinamizata de o paleta larga de mestesuguri si impulsionata de o cultura inspirata mereu din modelele civilizatiei antice, comunitatile urbane se dezvolta cantitativ si calitativ, desigur, in lipsa unor factori perturbatori precum razboaie, foamete, cutremure, inundatii, incendii, dar mai ales epidemii. Documentele medievale, relatarile cronicarilor sau alte tipuri de izvoare contureaza ideea ca si Clujul se incadra, in linii mari, in asemenea paradigme. Spre sfarsitul secolului al XVI-lea populatia orasului, considerat Cheia intregii Transilvanii, era destul de numeroasa, astfel incat vechile ziduri de incinta devin practic neincapatoare. - Gabriel-Virgil Rus

RON 23.60
1

Si daca te-as intreba, Umbra

Metafizica si concret in Arta Actorului

Metafizica si concret in Arta Actorului

Metafizica si concret in Arta Actorului. Convorbiri cu Adrian Titieni, Andi Vasluianu si Ruxandra GhitescuExista lucruri in Arta Actorului la care nu exista raspunsuri general valabile - in primul rand din cauza individualitatii, apoi exista lucruri care au o practica general valabila, ambele extreme rezumandu-se la paradigma "meseriei" - este sau nu este o meserie? Nu stim. Arta Actorului este diferita de Arta Filmului sau de Arta Spectacolului, dar putem vorbi de actorie chiar prin spectrul neprofesionistului (iar exemplele sunt multiple). Bucataria interna a actorului este un subiect de discutat daca vorbim de analiza sau teorie, dar atata timp cat expresia exterioara a Artei Actorului este cea dorita, poate rezulta ca metoda folosita a fost una cu rezultate - asa cum spunea Ion Cojar "orice metoda da rezultate, este o metoda". Dialogurile din aceasta carte sunt dialoguri cu profesionisti, sunt dialoguri venite din studiu sau cursuri, sunt dialoguri menite sa ridice intrebari, nu sa ofere raspunsuri si, mai ales, sa arate trei metode diferite (si paradoxal asemanatoare) de abordare a acestui domeniu - fiecare in relatie proprie cu sine, cu ganduri sau intrebari aplicate, cu tendinte si impresii formate din experienta. In speranta unei lecturi line, in speranta unei lecturi placute, mentionez doar (de la inceput) ca nu este o carte care se adreseaza doar specialistilor, ci tuturor celor care incearca sa micsoreze distanta dintre sine si sine, tuturor care au intrebari despre sine si cum functioneaza mastile noastre de actori in raport cu aproapele sau cu societatea

RON 39.30
1

Tehnologii digitale CAD-CAM-CAE in instalatia Materia Timpului de Richard Serra

Tehnologii digitale CAD-CAM-CAE in instalatia Materia Timpului de Richard Serra

Pe masura trecerii timpului, calitatea creatiilor artistice se decanteaza si ele ni se reveleaza fie ca hituri trecatoare, fie drept pietre de temelie, fie sub forma de opere transgresive, deschizatoare de drumuri. Instalatia Materia Timpului, de Richard Serra, face parte din aceasta din urma categorie. Este elaborata in contextul tehnologic al anilor ‘90, cand intrarea pe piata a tehnologiilor digitale de productie industriala se facea intr-un mediu controlat, exclusivist si prohibitiv pentru marea majoritate a artistilor. Iar acei putini care dobandeau acces erau, fireste, predispusi sa cedeze tentatiei de a-si aroga o falsa nota de avangarda, generata prin simpla integrare a unor procese, dispozitive sau tehnologii digitale in configuratia operelor lor. Astazi, lucrurile s-au schimbat, dar, la nivelul acelor ani, cu cat erau mai putini, cu atat mai mare a fost meritul artistilor care, pastrandu-si cumpatul si ramanand consecventi crezului lor artistic, au stiut sa recunoasca in avansul tehnologiilor digitale doar un nou set de unelte si metode de productie la ajutorul carora, la nevoie, in functie de cautarile lor creative, puteau apela. Actionand in acest fel, in Materia Timpului, Richard Serra a reusit nu numai sa genereze in otel tipare formale imposibil de dobandit prin alte mijloace decat cele digitale, dar mai ales sa genereze raspunsuri sculpturale inedite in fata intrebarilor fundamentale: "Ce este timpul?”, "Ce este spatiul?”. Depasind provocarile materiale, tehnologice, conceptuale si logistice extreme, aceasta instalatie plaseaza sculptura pe orbita interdependentei in relatie cu publicul si raspunde dorintei lui Richard Serra de a-si aduce un aport original la efortul postmodern de integrare coparticipativa a privitorului in ansamblul operei de arta si al contextului definit de aceasta. - Septimiu Jugresta

RON 23.60
1

Acasa, in cer. O poveste despre Dumitru Vartic si Codruta Aron Vartic

Acasa, in cer. O poveste despre Dumitru Vartic si Codruta Aron Vartic

Aceasta povestire monografica s-a nascut dintr-o necesitate. O necesitate a sufletului aflat in interes de serviciu. Memoria colectiva este ca un copil rau, razgaiat, rasfatat, care obtine tot ceea ce vrea cu o bataie de picior, cu o trantire inlacrimata pe podele. Atunci cand vrea, aceasta memorie este exemplara, scoate la suprafata oameni si locuri, ii impinge acolo unde trebuie sa stea, unde ar fi trebuit sa fie, acolo unde prezentul nu devine intotdeauna viitor. Dumitru Vartic si Codruta Aron Vartic, tata si fiica, sunt acum in fata Dumneavoastra in primul rand al stranei, fiindca am dorit sa fie cat mai aproape de Dumnezeu, sa-i simta rasuflarea. Amandoi au plecat de tineri, nedreapta plecare, dar au lasat in urma-le semne importante de viata aflatoare, nu numai in fonoteca muzicala a Studioului de Radio Cluj. O hibernare culturala pare ca a sortit acestor oameni sa stea cu ochii inchisi in asteptarea clipei cand vor fi rechemati sa dea viata, sa insufleteasca din nou legatura cu ascultatorii. Acestia s-au imputinat! Majoritatea a umplut odaile Raiului, altii s-au dus la munci in cealalta parte, fara duminici libere. Aici au ramas cativa iubitori ai muzicii populare, iubitori ai cantecului adevarat, ai cantecului carunt, venit dintr-un timp fara varsta. Acestora Dumitru Vartic si Codruta Aron Vartic le-au oferit prilejul de a reveni mereu in sufletul copilariei, de a reveni mereu in amintirile acelea fara de care omul nu se poate defini. Povestea noastra este, in forma, neconventionala, fiindca nu respecta, decat in parte, rigorile unei monografii pe calapod, cronologii, asezare in pagina, si a evitat pe cat s-a putut stolurile de cifre, de procente. De aceea este o poveste si incepe, ca in basme, cu "A fost odata". Ca nu putem sa incheiem cu un suras mare, administrativ, „si au trait fericiti, pana la adanci batraneti” este deja o alta poveste. Cei doi, tata si fiica, au fost pentru noi un pretext nobil, un pretext minunat, unic si irepetabil, de a face o calatorie care se petrece o data in istoria traditiilor folclorice romanesti. Ramane insa mai puternica decat toata aceasta calatorie ideea ca folclorul romanesc trebuie sa existe si sa reziste. De aceea aceasta carte este un strigat foarte puternic pentru toti cei care raspund de folclorul romanesc, sa fie vigili si sa nu lase nicio clipa sa se petreaca vreo stricaciune in ceea ce ne-a fost lasat in trebuinta, cu folosinta. Povestea noastra nu este un scop epic propriu-zis, ci este mijlocul prin care cerem cu argumente concrete necesitatea, vazuta ca strategie de culturala nationala, de a pastra identitatea, chipul si forma sufletului, traditiile cu obrazul curat, si cantecul nesuit pe tocuri sau jocurile suferind de artificii coregrafice. Asijderi, salvarea unor meserii din tineretea istoriei, a unor indeletniciri pe care viitorimea sa le inteleaga, ca au fost, au avut timpul lor, trebuie sa ramana in albumul de familie al neamului romanesc. Povestea noastra devine, astfel, un protest direct fata de apatia politicienilor, dospita de drojdia rea a nestiintei, a nevointei, oameni care uita, subit, dupa ce au schimbat caruta cu automobilul, de unde vin si copiii cui sunt. Vorbim despre taranul roman, deja putin si despre Tara lui profunda. Undeva, asa cum zice cantecul popular, arde o lumina, lumina puternica, unde se afla cei doi, tata si fiica, privind la lucrarea noastra si dandu-ne girul, si dandu-ne increderea ca am realizat ceea ce trebuia realizat. Sigur, ar fi fost ceva foarte usor, ceva la indemana, ceva functionaresc, sa facem o carte cu elogii, cu superlative, sa rugam cativa cantareti sa ne spuna opinia lor despre cei doi, sa mergem pana la radacina unor albume cu fotografii, sa rascolim un pic pe-acolo, sa scoatem cate ceva la lumina, si gata cartea, despre doua vieti ingemanate. Nu, nu am dorit asa ceva pentru ca respectam si vom respecta intotdeauna Studioul de Radio Cluj, colegii nostri care sunt, colegii nostri care nu mai sunt, dar raman pentru totdeauna

RON 117.80
1

Rubla, locul fara umbra

Rubla, locul fara umbra

Cu puterile mele de scriitor, am scris o carte despre Rubla, satul din care mai este in picioare o singura casa, cu un singur locuitor, supravietuitor al acelor vremi. Doresc acestei carti, dincolo de noima pentru care inca se mai citesc romane, sa fie un prim demers pentru ca tavalugul ignorantei si al ignorarii sa nu stearga de pe Campia Baraganului o ultima marturie a memoriei noastre colective din anii ’50. - Mariana Gorczyca Mariana Gorczyca a salvat Rubla printr‑o carte. Le revine altora responsabilitatea de onoare s‑o salveze si in situ. Atata cat mai este. - Viorel Marineasa Potrivit documentelor, in Rubla au fost deportati 246 de germani, 147 de romani banateni, 39 de basarabeni si bucovineni refugiati in Romania, 11 macedoneni, 19 turci si 8 sarbi. Multiculturalitatea Banatului fusese refacuta, prin cate un esantion etnic, in Rubla, una dintre cele 18 localitati ridicate de la zero, in 1951, in imensitatea Baraganului. In anii care s‑au scurs dupa „obsedantul deceniu”, satele acestea aproape ca au disparut in intregime. Am putea transfera toata vina pe regimul comunist, care nu avea niciun interes propagandistic in a pastra marturii atat de dureroase ale actiunilor sale. Ma tem insa ca nici dupa 1989 nu s‑a intreprins mare lucru in a salva casele ramase in picioare. - Mariana Gorczyca Mariana Gorczyca este scriitoare si jurnalista. Licentiata in Litere la Cluj si in Jurnalism si Comunicare la Sibiu, doctor in Filologie la Universitatea Babes-Bolyai. A debutat editorial cu placheta Versuri pentru pauza mare (2003). Publica la Editura Polirom, in colectia „Ego. Proza”, romanul in cheie postmoderna Cheful nu se organizeaza, vine de la sine (2005), si la Editura Casa Cartii de Stiinta, volumul Sa facem totul…, reviste literare si ideologie comunista (2007). In 2010, anul romanului romanesc postdecembrist, apare Cadenta pentru un mars erotic, roman nominalizat pentru Cartea anului de catre „Reteaua literara” si premiat la Zilele Prozei la Cluj si la Festivalul National de Proza „Liviu Rebreanu”. Cartea a fost tradusa in limba franceza de Ina Delaunay si publicata la editura pariziana Non Lieu, cu titlul Cadence pour une marche érotique. In 2013, apare romanul Parcurs, premiat de Uniunea Scriitorilor din Romania – Filiala Cluj, tradus in limba maghiara de Gabriella Koszta, cu titlul Az utolsó ütés (Noran Libro Kiadó), iar in 2019, Dincoace si dincolo de tunel. 1945, tradus in germana de Beatrice Ungar, cu titlul Diesseits und jenseits des Tunnels. 1945 (Honterus Verlag)

RON 43.20
1

Povesti despre Cluj Vol. 6

Povesti despre Cluj Vol. 6

Primele scoli ale Ordinului Iezuit au fost destinate educarii propriilor membri. Dar succesul lor din punct de vedere didactic si posibilitatile existente in aceste institutii in vederea prozelitismului catolic au convins Ordinul sa primeasca tineri din afara sa, chiar pe cei de alta confesiune (protestanti si ortodocsi). In cateva decenii, iezuitii au creat o retea de scoli in intreaga Europa, dar si in coloniile de peste mari, in care ofereau, gratuit, cea mai buna educatie din epoca. Era primul sistem de invatamant la nivel mondial, unitar din punct de vedere al programei scolare, al structurii de organizare institutionala, al autorilor studiati, al pregatirii cadrelor didactice. Teoretic, nivelul de cunostinte al unui absolvent de scoala iezuita din Franta trebuia sa fie similar cu cel al unuia din Transilvania sau din Peru. - Lukacs Jozsef La Cluj s-a nascut un singur principe, iar numele sau a fost Stefan Bocskai. In mod surprinzator, casa in care acesta a vazut lumina zilei este invecinata cu cea in care a avut loc nasterea marelui rege Matia Corvin, celalalt cap incoronat originar din acest oras. Bocskai insusi era mandru de vecinatatea dintre cele doua case. Foarte interesant este faptul ca atat Matia Corvin, cat si Stefan Bocskai au ajuns sa vina pe lume la Cluj mai degraba din intamplare. [...] Cu toate acestea, asemeni lui Matia Corvin, Stefan Bocskai a fost si el mandru de originea sa clujeana si a incurajat initiativa conducerii orasului de a transforma casa in care vazuse lumina zilei intr-un monument al memoriei sale, impodobit cu blazonul sau princiar si cu o ampla inscriptie. - Tudor Salagean Cand ma pregateam sa dau startul unei vieti asa cum visasem, inceputul de toamna blanda, cu racoare dimineata si caldura la pranz, s-a sfarsit brusc intr-o dupa-amiaza de joi, cand peste oras s-a prabusit ploaia. Nu doar ploaia in sine a cazut atunci, ci practic am vazut cu ochii mei cum peste Cluj s-a prabusit un nou Cluj, cladire cu cladire, un oras in oglinda, dar mult mai posomorat, mult mai friguros, cu culori sterse si vant care sfasie pielea. Drumurile facute cu mare placere dimineata, spre lucru, s-au transformat, incet-incet, in singurele excursii posibile, in care trebuia sa fiu din ce in ce mai infofolita, pentru ca amaratul meu corp venit din sud, tanjitor dupa caldura, nu intelegea ce se intampla in jur. - Lavinia Balulesc

RON 23.60
1

Viul de dincolo de materie. Revelatii cuantice in Fiziopatologie

Viul de dincolo de materie. Revelatii cuantice in Fiziopatologie

Mihaela Gheorghiu publica o carte de avangarda, nescrisa inca in literatura noastra stiintifica. O lucrare originala, rod al unor preocupari care au solicitat un mare travaliu si o informare ampla, extinsa inter- si transdisciplinar. Corelatiile structurale si functionale dintre om si Univers, inscrierea lor in contextul etic al traditiilor noastre spirituale confera, de asemenea, un apreciabil merit acestei lucrari. Cartea Mihaelei Gheorghiu se inscrie sub zodia fizicii cuantice care, cu sau fara voia noastra, ne trimite prin forta experimentului stiintific la acceptarea unei noi cosmologii, la o noua intelegere a conceptelor de transcendenta si spiritualitate. (Dumitru Constantin-Dulcan) Rezultatele miilor de cercetari, dintre care unele au cel putin patruzeci de ani, confirma existenta unui mod subtil de manifestare, prin unde si campuri, a biomoleculelor, celulelor si tesuturilor. De cel putin 40-50 de ani, este demonstrata, caracterizata si cuantificata emisia de lumina biologica, de biofotoni, adica de camp electromagnetic, din toate structurile vii. Cu cat dificultatea metabolica a unui tesut este mai mare, cu atat emisia de biofotoni este mai intensa. Care este semnificatia acestui fenomen? Studentul in Medicina si Medicul sunt educati foarte vag sau deloc in aceasta directie. Este clar ca prezentarea mecanismelor de functionare a Viului nu se mai poate opri doar la codurile de semnalizare biochimica, la molecule si gene. In spatele lor opereaza coduri de frecvente, lungimi de unda, manifestari ondulatorii, care fac ca structurile noastre sa intre in coerenta. Tot de aici incepe Boala. Aceasta lucrare isi propune sa extinda granita de intelegere a Viului normal si patologic dincolo de materie. Pentru aceasta, am ales sa prezint Plamanul, Inima, Ficatul si Rinichiul intr-un joc informational care gliseaza permanent intre particula si unda, intre Fiziologie si Fiziopatologie, intre Anatomie functionala si Biologie moleculara, intre Fizica clasica si Fizica cuantica. De zeci de ani, intelegerea fenomenelor biologice, fie ele normale sau patologice, se opreste la frontiera la care se termina explicatia biochimica, moleculara sau genica. Mii de experimente argumenteaza ca Viul inseamna mult mai mult, inseamna si unde, campuri, interferenta, coerenta sau pierderea coerentei, comportament cuantic valabil de la particule subatomice pana la nivel molecular si chiar celular. Toate aceste experimente dovedesc fara drept de apel ca lumea materiala este dublata de o lume a vibratiilor si campurilor, cele doua neavandu-si sensul una fara cealalta, in aceasta dimensiune a existentei Universului. (Mihaela Gheorghiu

RON 78.50
1

Asociationism si nationalism la romanii din Transilvania

Asociationism si nationalism la romanii din Transilvania

Sa tot zicem ca e timpul suprem ca sa ne dam, de aici inainte, noi intre noi, educatiune nu numai sociala, ci si politica. Dara o problema atat de grea precum este aceasta se poate deslega cu ajutorul istoriei. - George Baritiu In procesul de formare si amplificare a unui "nationalism minoritar", fara acces la putere, fara un stat al lor, romanii din Transilvania au recurs la singura modalitate pe care o aveau: asocierea si luarea destinului in propriile maini. Istoria ii indemna astfel sa aleaga drumul spre infaptuirea practica a ceea ce noi numim Agenda Nationala. Cultivarea acesteia a oferit, prin urmare, suportul solid al identitatii nationale. - Liviu Maior Se spune adesea ca rostul istoricului este de a explica si a-i face pe oameni sa inteleaga faptele trecutului. Un astfel de demers a realizat, prin acest volum, si profesorul Liviu Maior. In fapt, istoricul clujean a sintetizat si actualizat cercetarile dedicate acestei teme. O contributie remarcabila o aduce, in acest context, nu doar clarificarea interactiunii dintre asociationism si miscarea nationala a romanilor transilvaneni, ci, mai ales, relatia dintre liberalism si asociationism, precum si a celor doua fenomene cu nationalismul secolului al XIX-lea. In mod judicios este facuta si demonstratia caii prin care nationalismul romanesc a glisat catre nationalismul liberal, cu toate barierele ridicate de un alt nationalism de tip etnicist, supralicitat in zona. Din aceasta expunere, se observa foarte bine argumentat cum manifestarea asociationismului romanilor din Transilvania a stat nu doar la baza dezvoltarii economice si culturale, dar si a conturarii deciziilor liderilor politici ai romanilor din aceasta provincie pentru unirea nationala si statala cu Romania. Aceasta carte a profesorului Liviu Maior este, in mod evident, una deosebit de necesara pentru istoriografia contemporana si pentru cititorii care iubesc Istoria! - Vasile Puscas Acest nou volum al profesorului Liviu Maior incununeaza cateva decenii de reflectii istorice si istoriografice ale unei personalitati care a marcat profund scrierea istoriei Transilvaniei atat inainte, cat si dupa 1989. Fara indoiala ca asociationismul cultural, economic, politic si social a reprezentat, pentru romanii din monarhia habsburgica (dupa 1867, austro-ungara), cadrul de afirmare identitara, de exersare a principiilor si valorilor democratice, liberale. In fruntea sistemului a tronat maiestuos ASTRA, adevarata academie a romanilor transilvaneni, care a inspirat, impulsionat si sustinut procesul de asociere si de formare a societatii civile romanesti. Numai citind lucrarea profesorului Liviu Maior putem intelege cum, intre 1848 si 1918, s-au metamorfozat romanii, in decursul a doua generatii, din iobagi in romani responsabili si demni. - Ioan Bolova

RON 66.70
1

Zborul clandestin al unui rus indragostit de la stei la Moscova si retur

Zborul clandestin al unui rus indragostit de la stei la Moscova si retur

In luna mai a anului 2017, cu ocazia unor lucrari de reparatii ale unor pivnite din Palatul Companiei Nationale a Uraniului din Stei, s‑a descoperit un seif din otel ascuns in zid, de unde, dupa taierea cu flacara oxiacetilenica a capsulei, au fost extrase mai multe documente cu caracter confidential privind situatia la zi a livrarilor de uraniu catre fosta URSS, calitatea deosebita a esantioanelor de uraniu care au fost expediate pe calea aerului direct catre Moscova, o harta amanuntita si bine documentata cu privire la zacamintele de uraniu, aur, argint, bismut, molibden etc., inca neexploatate din aceasta zona a Muntilor Apuseni. Intr‑un colt al seifului s‑a mai descoperit o cutie mica, zincata, plina cu scrisori a caror unica destinatara era tovarasa Liudmila Zenaida Grozniilanskaia din Moscova, districtul Central, raionul Arbat, str. Maxim Gorki nr. 56, etajul 5, apartamentul 8. Epistolele sunt scrise cu multa daruire si caldura, chiar cu entuziasm, pe file de culoare trandafirie, de catre acelasi inginer sovietic al carui nume l‑am aflat abia acum: Ivan Ivanovici Ivanov, un tanar rus sosit pe meleagurile Steiului si Baitei, despre care am scris si cu alte ocazii. Unele documente descoperite poarta stampila pe care o reproducem alaturat, avand cuvinte atat in limba romana, cat si in limba rusa, in format mare si in culoarea ei originala. Ne‑am straduit sa traducem si de asta data, cu cea mai mare grija si cu respectul cuvenit datorat manuscrisului, aceste epistole de dragoste tulburatoare, fideli intru totul spiritului si expresiei literei rusesti si atenti in depistarea si descrierea atmosferei criptocomunisto‑panslaviste de altadata a acestor scrisori expediate catre frumoasa si necunoscuta femeie din capitala fostei Uniuni Sovietice. Intrucat noi am facut publice o buna parte din aceste epistole in cartea intitulata Scrisorile secrete ale tovarasului Ivan din Stei catre iubita sa din Moscova, carte aparuta in anul 2014 la Editura Biblioteca revistei FAMILIA din Oradea, inclinam sa credem ca aceste marturii si evocari (scrise dintr‑o iubire oarba, irationala, aproape donquijotesca pentru Liudmila) au cuprins destule realitati specifice locului si chiar unele intamplari cu caracter insolit din perimetrul exploatarii miniere Stei‑Baita, astfel incat cele mai multe file amoroase au fost confiscate de catre organele locale ale KGB (Komitet Gosudarstvennoy Bezopasnosti – Comitetul pentru Securitatea Statului). Printr‑o fericita intamplare, ele fiind descoperite de curand, vad acum, pentru prima oara, fireasca si binecuvantata lumina a tiparului, in vederea cunoasterii pe deplin a frumoasei si durabilei povesti de dragoste infiripata intre inginerul din Stei si misterioasa sa iubita din Moscova. Prin aceste scrisori de dragoste, Steiul s‑a metamorfozat, dintr‑o puternica cetate industriala de altadata, cu zeci de mii de mineri si muncitori, intr‑un fel de Taj Mahal al Europei Centrale si de Est. (Pascu Balaci

RON 23.60
1

Cartea din Valea Matragunii. Antologie de autor 1996-2020

Cartea din Valea Matragunii. Antologie de autor 1996-2020

Intre timp, am scris si am publicat cateva carti de poezie. Fiecare comentariu critic, despre volumele mele, era pentru mine o descoperire de sine. Tot timpul am crezut ca nu am pus pe cantarul poeziei excesivul din mine. Am amintit cateva secvente din devenirea mea intru poezie. Prin care am dobandit prieteni de viata lunga. Atat de necesari in lumea asta cu multe surprize. Ani de zile, asteptam toamna, sa ma intalnesc cu prietenii si poezia lor in satul de pe Mara. La fel se intampla si in acest an. La sfarsitul lunii septembrie, cuvintele limbii poetice vor fi o chemare la Desesti. Am stat de vorba cu nucul, din fata casei, provocator de poezie. A clipit din frunze. Iar eu am privit in oglinda prunciei mele si mi s-a aratat biblioteca din sura. De acolo a plecat totul. (GHEORGHE PARJA)Imbrac camasa iernii doar acasaSa ma fereasca de viscol si ninsoriIntind in lume mari corturi de matasaSub care frigul daltuie vioriPeste omaturi sclipeste ochi de lupUrsita iernii inconjoara sateNecunoscute drumuri de pamant se rupSi trec in oameni tainice, curateIn poduri merele din nou se cocSi se rosesc ferindu‑le inghetulPe ulita de piatra arde‑un focLa care se‑ncalzeste cantaretulImi vine dor de duca nesfarsitCand pasarea de abur luceste in oglinziSi ajung acasa dor incremenitIn noaptea lunga din colinziImbrac camasa iernii doar acasaPadurile ma urca spre GutaiPe unde‑as fi camasa ma apasaSi ma intoarce‑n cantecul dintai.(Camasa de iarna)Antologia pune alaturi de cititorul si comentatorul de poezie Gheorghe Parja statura poetului cu acelasi nume: atent la modulatiile clipei si visand durate prelungi, de o solemnitate calda si traganata a rostirii, retras in singuratatea umbrateca de poarta maramureseana, dar deschis, ca si ea, spre lume, numarand generos toate fetele luminoase ale prejmei, dar neiertator cu cele intunecate. Averea dintre coperti merita prefirata vers dupa vers. (IRINA PETRAS)Pentru poezie nu exista „tarziu”. Si chiar daca aparentele cronologice ma contrazic, imi place sa cred ca nici pentru poeti. Cu atat mai mult in cazul lui Gheorghe Parja, a carui poezie de factura dramatic-lirica, hranita de traditiile Maramuresului, dar si de sevele modernitatii, se situeaza dincolo de clipa, ca o marturie launtrica despre ce este fiinta poetului in orizontul istoriei. (LAURENTIU ULICI)Desi prin venele poemelor lui Gheorghe Parja mai curge un suvoi din sangele traditionalistilor, sunetul pur al modernitatii izbuteste sa infranga cliseul, tot astfel cum picatura de apa gaureste piatra. In urma acestei tenacitati sfredelitoare, numai bijuterii naturale: imagini somptuoase, cristaline, precum florile de mina. Poetul rascoleste, in poemele sale, urmele stramosilor, in care ghicim genealogia fiintei in genere, cauta intruparile arhetipale ale predecesorilor, proslavind, in tonul unui imn decent, intreaga istorie vazuta nu atat ca o avalansa de evenimente, cat ca o surpare geologica a amintirilor. (RADU G. TEPOSU

RON 78.50
1

Nedumeririle bunului-simt

Nedumeririle bunului-simt

Dupa succesul de care s-a bucurat volumul de reflectii asupra omului si a vietuirii Mantaua lui Hipocrate (Editura Eikon, doua editii succesive in 2012 si 2014), profesorul Teofil Lung revine pe taramul eseisticii. Noua carte pe care ne-o propune reputatul chirurg oncolog se inscrie in linia aceluiasi umanism militant, a aceluiasi moralism activ, care dinamiteaza atitudini, prejudecati si inertii pernicioase pentru natura umana si face apel la ceea ce autorul considera a fi valorile cheie ale unei deveniri moderne, „cele mai importante lucruri din viata omului”: mintea, imaginatia si libertatea. - Horia Badescu Cartea lui Teofil Lung este un apel la trezirea din anestezia morala a lumii in care traim, la trezirea din somnul nefericit al ratiunii, la schimbarea fiecaruia dintre noi – ca unica sansa de a evita riscul autodistrugerii. - Dumitru Constantin-Dulcan Fragment: "Tocmai aici sufera democratia noastra originala de dupa '89. Ne minunam de modul de selectie al „elitelor" de la toate palierele puterii, pana la scoli, spitale sau universitati. Este un triumf al mediocritatii impotriva profesionistilor, care sunt total neglijati. De aceea apar tot felul de decizii hazlii, care se vede cu ochiul liber ca nu sunt luate de oameni cunoscatori in domeniu. Sa luam un exemplu pe care-l stie toata lumea: gripa aviara, care a facut sa dispara, prin deciziile neprofesioniste luate, cateva ferme avicole si rasele autohtone adaptate la zona geografica din sud-estul Romaniei. Nu s-a cerut parerea niciunui virusolog de profesie, care ar fi putut da explicatiile necesare asupra imunizarii in sistem si a altor probleme specifice. Exemplele sunt la tot pasul: vaccinarea fetitelor la 9 ani, refixarea pragului de varsta la 14 ani, pentru preventia cancerului uterin. Ar insemna ca s-a descoperit cauza cancerului uterin si noi inca nu stim! Ca sa „fii eligibil" in aceasta cloaca, trebuie neaparat sa fii obedient, sa executi fara sa pui intrebari, sa nu fii prea destept, sa nu sesizezi toate manevrele, sa vorbesti mult si mincinos si sa aduni bani pentru gasca, intr-un cuvant sa pdti fi corupt cat mai usor. De fapt, cei care au schimbat sistemul au nevoie de astfel de oameni ca sa-si poata expune programele. De aceea toate partidele care au venit 1a guvernare au acelasi discurs, acelasi program, nu conteaza doctrinele de stanga sau de dreapta, pentru ca interesul demosului nu se afla pe agenda lor de lucru. Toate guvernele de dupa '89 au cerut aprobare de la F.M.I., Banca Mondiala, Consiliul Europei etc. pentru toate „reforme". Programele de guvernare sunt facute de aceste organisme internationale, de aceea nu au nimic de-a face cu programele electorale ale partidelor. Totul se bazeaza pe consum din imprumut. Nu trebuie sa ai doctoratul in economie, o stie si un analfabet, pentru a intelege ca o familie care se imprumuta pentru a-si cumpara hrana si haine este falimentara, cu sorti de izbanda extrem de mici. Asta este Romania la aceasta ora, o tara bogata pentru altii si saraca pentru noi cei care ne incapatanam sa mai rezistam acasa. tara aceasta bogata si frumoasa, daruita de Dumnezeu, a atras de milenii tot felul de pistolari pusi pe jaf si cotropire. De unde se vede si ca bogatia poate deveni paguboasa; pe saraci nu-i cauta nimeni in traista. Programul asasinilor economici, descris din interior de John Perkins, este in plina desfasurare, fiindca au mai ramas cateva bogatii care trebuie sa intre in mainile marilor corporatii — aurul din Apuseni, minele de sare, padurile, restul de teren arabil, gazele de sist, posta, caile de transporturi si cate or mai fi.

RON 23.60
1

Re-descoperim Clujul Vol. 2. Re-discovering Cluj Vol. 2

Re-descoperim Clujul Vol. 2. Re-discovering Cluj Vol. 2

Re-descoperim Clujul II. Istorie, istorii, istorisiri un ghid de Vladimir-Alexandru Bogosavlievici / Re-discovering Cluj II. History, past events, stories a guide by Vladimir-Alexandru Bogosavlievici Editie bilingva romana-engleza. Asociatia "Vechiul Cluj" s-a constituit in vara anului 2013, cu scopul redescoperirii Clujului si a multiculturalitatii acestuia, printr-o incursiune in istoria municipiului si a judetului. Ceea ce a dus la infatisarea Clujului de azi este prea putin cunoscut de catre publicul larg, situatie care se poate schimba prin mediatizarea istoriei marcante a acestui oras. Incepand cu anul 2016, Asociatia a implementat proiectul „Re-descoperim Clujul”, in ale carui doua editii de pana acum s-au materializat cele doua ghiduri turistice ale colectiei. Incepand din anul 2014, Asociatia a mai desfasurat si proiectul „Povesti despre Cluj”, ajuns in prezent la a IV-a editie. - Sebastian-Iacob Moga "Vechiul Cluj" Association was founded in the summer of 2013, aiming at rediscovering Cluj and its multicultural character, by dwelving into the history of both city and county. What contributed to everything that represents Cluj of today is only partly known by the local public. The association wishes to change this fact, by diseminating elements of the remarkable history of the city. Beginning with 2016, the Association implemented the project “Re-discovering Cluj”, resulting in the first two published touristic guides of the series. Since 2014, the Association also became involved in organizing the “Stories of Cluj” project, which currently at its fourth edition. - Sebastian-Iacob Moga "Re-descoperim Clujul" a fost, in ordine cronologica, cel de al doilea proiect de anvergura al Asociatiei „Vechiul Cluj”. Asa cum sugereaza si titlul, publicul tinta al acestui proiect il constituie atat cei pentru care Clujul se lasa descoperit pentru prima data, cat si cei care i-au uitat comorile. Informatia despre diverse locuri, cladiri si personalitati ale Clujului se poate pierde datorita cresterii populatiei orasului prin imigratie, inceputa in timpul expansiunii industriale din perioada dictaturii comuniste si continuata in prezent. Ne-ar placea sa stim ca tururile ghidate si cele doua ghiduri publicate isi vor fi atins scopul, iar traditia istorica a Clujului va fi transmisa mai departe. - Victor Salca In chronological order, "Re-discovering Cluj” was the second large-scale project developed by "Vechiul Cluj" Association. As its title suggests, the targeted public of this project includes people that discover Cluj for the first time, as well as people that have forgotten its treasures. The information about various places, buildings, and personalities of Cluj might be forgotten due to the high growth rate of the city population, which began during its politically driven industrial development in the times of the communist dictatorship, and continues today. Nevertheless, we would be extremely pleased to know that the guided tours and the two printed guide books have achieved their goal, and that the historical tradition of Cluj will be known and further carried on. - Victor Salca In cel de al doilea ghid din seria dedicata redescoperirii Clujului, profesorul Vladimir-Alexandru Bogosavlievici ne indeamna pasii catre zone ale orasului care, in Evul Mediu, erau situate in afara burgului medieval. Nu sunt trecute cu vederea nici alte obiective mai apropiate sau mai indepartate de zidurile orasului de altadata, cum ar fi Piata Lucian Blaga, Gradina Botanica, Cetatuia cu fortificatia austriaca sau Parcul Etnografic creat de marele etnograf Romulus Vuia. Autorul ne conduce intr-o calatorie in care marile epoci ale trecutului se imbina adesea cu prezentul, sub bagheta sa, aproape magica, de posesor al unui neegalat tezaur de cunostinte. - Tudor Salagean In this second guide of the series dedicated to the rediscovery of Cluj, professor Vladimir-Alexandru Bogosavlievici directs our steps towards city neighbourhoods that, during Middle Ages, were outside of the medieval burg. The tours also included other objectives that are closer to or more distant from the old city walls, such as: Lucian Blaga Square, the Botanical Garden, the Citadel with the Austrian fortress, or the Ethnographical Park, founded by the great ethnographer Romulus Vuia. The author takes us on a journey in which, great periods of the past often merge with the present, as if under the magic wand of a master with an unmatched treasure of knowledge. - Tudor Salagea

RON 23.60
1