89 rezultate (0,27926 secunde)

Afișează toate filtrele

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Resetare filtru

Produse
De la
Magazine

Doamna in mov

Doamna in mov

Theodor Constantin (1910-1975) si-a facut debutul inainte de razboi printr-un volum de versuri, continuand cu-o culegere de nuvele intitulata Vrajitoarea apoi cu romanul Casa cu neguri. Toate acestea anuntand in literatura noastra un excelent autor de proza fantastica. Ramas orfan de la varsta de 7 ani, a crescut la orfelinat. Studios si ambitios a absolvit Facultatea de Teologie din Bucuresti, apoi pe cea de Filozofie din Cernauti. Pasionat fiind de domeniul psihologiei se dedica studiului acesteia. Toate aceste cunostinte l-au ajutat in scrierea romanelor sale politiste, de spionaj, de aventuri si de razboi. Cartile sale sunt apreciate prin ineditul aventurilor, dar si prin fotografierea cu minutiozitate a Bucurestiului si a celorlalte orase Dunarene, pe unde isi plimba personajele. Literatura fantastica - cum este cazul romanului Casa cu neguri dar si cea politista - Doamna in mov - cu structuri care permit mai putin subiecte din sfera propagandei comuniste il pun la adapost pe scriitor de eventualele concesii facute regimului. Vitregiile vietii traite - frustrarile copilului trait la orfelinat; teama de a-si pierde sotia (de origine evreiasca), care fusese inchisa intr-un lagar la Odessa intre 1942-1944; iar mai tarziu pierderea unicului fiu, Horia, (care a in dorinta de libertate a fugit in Italia si in timp ce astepta viza de Canada este gasit mort, cazul fiind calificat drept sinucidere) - l-au determinat pe scriitor sa traiasca izolat, asemenea unui lup singuratic.Opera sa cuprinde 26 de titluri de romane si nuvele toate putand devenii oricand scenarii de film in orice epoca si oriunde in lume

RON 29.75
1

Medicina si farmacia in trecutul romanesc

Medicina si farmacia in trecutul romanesc

Nu se poate o strangere de material mai ingrijita decat aceea pe care o da autorul in aceste pagini. Ele au insa si un alt folos. In ele, pe langa medicii din tarasi de peste hotare, culesi cu atata grija si dragoste, este si insasi infatisarea medicinei de odinioara si in ce priveste conceptia si sub raportul metodelor si tratamentului.In total e una dintre cele mai bune lucrari de istorie pe care le-am avut inainte in ultimii ani si ea arata cat de mult inteligenta, rabdarea, bunul simt si, mai ales, o covarsitoare iubire pot inlocui migaloasa pregatire in seminariile universitare care uneori seaca inima, fara care nu se poate face nimic bun si trainic.N. IORG

RON 29.75
1

In lumea celor rai. Crime, jafuri, erori judiciare

In lumea celor rai. Crime, jafuri, erori judiciare

Revad, revad mereu, aceasta oribila lume a raului; si cititorii o vor vedea si ei de aproape, in povestirile ce urmeaza, si ma revad pe mine luptand o intreaga viata, in mijlocul micii mele armate de vanatori de hoti, vesnic la panda, vesnic asteptand calea fiarei cu chip de om, ce trebuie sa se iveasca de undeva, sau urmarind-o prin drumurile intortochiate prin care se refugiaza catre vizuinile ei salvatoare. Pornirile rele, pornirea de a ucide, de a maltrata, de a fura, de a minti si a insela, de a jefui, de a face altuia tot ce nu i-ar placea sa-i faca altul lui, sunt uneori innascute in om, mostenite odata cu sangele stramosilor lui. Sunt adormite la unii de o educatie ingrijita, sunt anevoie stapanite de altii cu sisteme nervoase usor de iritat, sunt ascutite la foarte multi de lipsa unei educatii si de contactele rele sau de alte conditii de viata nenorocite. Sunt trezite cateodata brusc de imprejurari neprevazute, sunt trezite alteori cu incetul, metodic, cultivate si perfectionate, fie de intreg ansamblul vietii sociale, fie de scrieri anume alcatuite, cum sunt brosurile de propaganda ale anarhistilor si ale altor teroristi. In marea majoritate a cazurilor, insa, criminaiii si hotii pasesc pe nenorocitele lor cai din primii ani de copilarie, din acele momente cand creierul n-are nici un amestec in actiune, mica vietate omeneasca ascultand numai de instinctele sale. Citind povestirile din lucrarea de fata, cititorul va face de altminteri singur aceste constatari, si multe altele inca, si se va putea incredinta ca hotia si criminalitatea, pentru a fi starpite, nu e nevoie numai de o politie vigilenta, de o justitie foarte bine cumpanita, de inchisori cu totul altfel organizate, ci mai ales este nevoie de o conlucrare rodnica a intregii societati, care nu va putea fi in siguranta cata vreme nu se va supraveghea singura, incepand de la educatia copiilor in familie si in scoli, si terminand cu inaltarea morala a vietii largi sociale, economice, cetatenesti. Si daca aceasta scriere va indruma cat de putin spiritul public pe o asemenea cale, scopul publicarii ei va fi atins.

RON 29.75
1

In Umbra Celulei

In Umbra Celulei

Era un chiabur de mâna întâi, şi nu era un om lipsit de instruire; avea patru clase gimnaziale făcute la un liceu german, citea curent germana, avea o bibliotecă impresionantă pentru un ţăran. Am găsit la el acasă cam 7-800 de cărţi de cultură generală și politice. Fusese delegat şi la un congres internaţional agrar care avusese loc la Praga. Groza era un om abil care-şi supraaprecia abilitatea, considerându-se înarmat cu o şmecherie care să înfrângă toate rezistenţele şi să depăşească vigilenţa şi atenţia interlocutorilor. În societate era foarte simpatic, avea o familie serioasă. Soţia lui era o ardeleancă ireproşabilă, care a făcut eforturi să-şi crească copiii în mentalitatea clasică a tradiţiilor transilvănene. Din punct de vedere politic, Groza nu pricepea mare lucru, dar încerca să suplinească prin abilitate şi vicleşug anumite carenţe de informaţie şi de orientare politică. Corneliu Copos

RON 21.25
1

Confruntare si cooperare in relatiile Romaniei cu Rusia, China si SUA

Confruntare si cooperare in relatiile Romaniei cu Rusia, China si SUA

Fara sa doresc sa dau verdicte, punandu-mi mereu semne de intrebare, dand voie indoielii sa ma framante, apreciez ca necesara o revedere a problematicii [raporturilor romano-sovietice/ruse n.a.] si prin includerea in cercetare si in analiza a unor masuri si atitudini politico-diplomatice romanesti, care, privite din anumite perspective, pot fi apreciate si ca erori, unele dintre ele grave. Relatia Romania-China a avut profunzimea si continuitatea specifica unor parteneri strategici, in acceptiunea sa de astazi, partile acordandu-si sprijin reciproc si manifestand solidaritate in momente dificile. Aceasta relatie bi si multilaterala, adoptata de regimul socialist de stat de la Bucuresti, a depasit limitele unui joc politic menit sa erodeze hegemonia sovietica, prin sustinerea unui al doilea pol de putere in cadrui sistemului socialist de stat mondial. Partea romana a promovat pe parcursul mai multor generatli de lideri o relatie de prietenie cu China, care a fost preluata si in mentalul colectiv. - Corvin Lupu

RON 38.25
1

Lux, viciu, tabieturi. Tutunul in trecutul Tarii Romanesti si al lumii intregi

Lux, viciu, tabieturi. Tutunul in trecutul Tarii Romanesti si al lumii intregi

Nu exista planta care sa aiba un trecut mai bogat in intamplari interesante ca tutunul. Adus in Europa acum vreo 400 si ceva de ani, cultivat mai intai prin gradini pentru frumusetea lui, mai apoi ca o planta miraculoasa de leac, ajunge, la vreo 100 de ani dupa introducerea lui in Europa, sa fie intrebuintat aproape numai pentru fumat si prizat, intrebuintare care s-a raspandit cu o repeziciune extraordinara. Paralel cu raspandirea intrebuintarii tutunului, au inceput si masurile represive contra celor ce il intrebuintau, masuri care, in unele tari, ajunsesera pana la pedeapsa cu moartea. Patima tutunului a fost insa mai tare chiar decat groaza mortii; ea a pus stapanire pe oameni, s-a raspandit in toata lumea, iar conducatorii Statelor, in loc de a mai inchide pe fumatori sau de a le taia nasurile sau chiar de a-i spanzura, au gasit mai nimerit sa impuna tutunul la dari grele, sub motivul de a stavili raspandirea lui, dar in realitate spre a crea, pentru visterie, izvoare noi de venituri.In primele pagini ale acestei lucrari, cititorul va vedea peripetiile prin care a trecut tutunul in lumea intreaga, de la descoperirea Americii si pana in zilele cand intrebuintarea lui s-a generalizat. In ce priveste tara noastra, notele si insemnarile vechi privitoare la tutun si la fumat, desi sunt putine si acelea razletite in diferite publicatii istorice, totusi constituie un material documentar destul de bogat spre a arunca putina lumina in trecutul introducerii si raspandirii tutunului prin meleagurile noastre. - Petre E. Mihaesc

RON 29.75
1

Razboiul Nostru in Note Zilnice Vol. 2

Razboiul Nostru in Note Zilnice Vol. 2

Razboiul Nostru in Note Zilnice (vol. 2) - Nicolae Iorga Cine s-a dăruit cu atâta pasiune neamului său ca Nicolae Iorga? Cine a fost cu atâta genialitate interpretul istoriei poporului român? Cine a înțeles mai bine poporul acesta de țărani cuminți rezistenți ca stâncile înfipte în cursul neastâmpărat al apelor? Nu este moment sau problemă din istoria lumii sau trecutul neamului său careia condeiul, uneori ascuțit, careia Iorga să nu-i fi închinat câteva pagini. În cartea Războiul nostru în note zilnice marele istoric abordează problemele cu care se confruntă statele din Europa în preajma începerii Primului Război Mondial, dar și situația neutralității României. Ea cuprinde totodată comentarii și reflecții asupra unor momente importante petrecute în viața țării noastre în intervalul 1914-1918, cum ar fi moartea Regelui Carol I sau suirea pe tron a lui Ferdinand. Sunt pagini pline de sensibilitate și duioșie în care vorbește despre românii din Ardeal sau din Basarabia, dar și unele acide în care cu un umor fin critică unele acțiuni ale unor șefi de Stat sau alte personalități ale momentului. Multe și nenumărate sunt notițele lui Iorga privitoare la articole din presa vremii, de la noi sau de aiurea, pe care le apreciează sau le condamnă cu ferme argumente. Naționalismul lui Iorga vibrează la tot ce e românesc, el moare și înviază odată cu istoria țării și cu domnii săi, mai mari sau mai mici. Nicolae Iorga și-a iubit țara și poporul cu o patimă sacră

RON 25.50
1

Tradarea Securitatii in decembrie 1989

Tradarea Securitatii in decembrie 1989

Deşi erau numeroase date din care rezultă că în ultima parte a anului 1989 situaţia operativă se deteriorase foarte mult, nu am luat nici o măsură deosebită, aşa cum s-ar fi impus şi cum eram obligat s-o fac, în scopul prevenirii unor urmări grave şi nici n-am raportat informaţii care erau foarte importante… Declar şi subliniez că în anii din urmă şi mai ales în perioada care a precedat revoluţia, Securitatea n-a mai fost instituţia care se cerea să fie. Prin aceasta s-au facilitat în mod indirect acţiunile forţelor revoluţionare ale maselor populare împotriva regimului dictatorial al lui Ceauşescu… În acelaşi timp, toate unităţile informativ-operative şi cele ale trupelor de securitate au executat întocmai ordinele ce le-am dat, atât înainte cât şi imediat după fuga dictatorului, de a nu se trage în manifestanţi şi de a se pune la dispoziţia lor. -- Gen-col. Iulian VladÎn realitate… îmi exprimam dorința de a trăi până când voi vedea toți trădătorii de țară judecați după faptele lor. Menționez că n-am nominalizat pe nici unul dintre câți cunosc, pentru că sunt mulți și-mi era teamă că poate omit pe cineva. Dacă unele persoane au făcut alergie, iar o personalitate marcantă a declarat public, înainte de pronunțarea sentinței, că «i-a fiert sângele în el» când a recepționat cele spuse de mine, cred că nu sunt eu vinovat că suferea de hipertensiune. De asemenea, faptul că al doilea judecător a declarat într-un interviu că eu am făcut unele aluzii la puterea executivă care exista atunci, cred că nu poate fi considerat o motivare a sentinței pronunțate, ci o dezvăluire (pentru care îl rog să primească toate mulțumirile mele cordiale) a imixtiunii unor persoane din fostul Executiv în atribuțiile justiției, care în cazul meu a constat în dictarea sentinței (...). Mulți au sperat că prin arestarea, judecarea și condamnarea noastră vor intra în paradis. Realitatea este că numai un număr redus au reușit să aibă această satisfacție (...). Știu că dumneavoastră, onorată instanță, n-aveți nici o vină, așa cum nici noi nu suntem vinovați, în pofida acuzațiilor care ni se aduc. Și noi, și dumneavoastră jucăm într-o piesă al cărei scenariu a fost elaborat de alții. Noi, după gratii, nu mai avem ce face decât să vorbim, dacă suntem întrebați sau dacă ni se dă voie (...). Ceea ce îmi provoacă mari suferințe este nu încheierea vieții mele, ci traumele la care au fost și sunt supuși membrii familiei. Ca ultim cuvânt, îi rog să facă eforturi și să-și aline durerile cu amintirile zecilor de ani petrecuți împreună, în armonie și cu demnitate, cu speranța că poate reunirea noastră va fi cât mai curând. -- Ioan Totu (pasaj din ultimul cuvânt în fața instanței, înainte de a fi condamnat și cu câteva zile înainte de a fi asasinat

RON 29.75
1

Tradarea Se Cuibarise Demult In Securitate

Tradarea Se Cuibarise Demult In Securitate

„Liderii celor două mari puteri (Mihail Gorbaciov și George Bush - n.n.) vor pur și simplu să scape de Ceaușescu prin intermediul Securității, infiltrate în proporție de cel puțin cincizeci la sută de agenți K.G.B., acesta fiind și motivul pentru care atât de detestata poliție politică nu va fi epurată după revoluție)” (Patrick Pesnot, jurnalist și scriitor francez). „Moscova și Washingtonul au dorit înlocuirea lui Ceaușescu și au făcut presiuni în acest sens. Bineînțeles că a existat și o intervenție străină”; „circumstanțe externe și nu interne au impus ritmul (evenimentelor – n.n.)”. (Cinghiz Abdullaev, general rez. GRU). „...la Securitate cârtițele nu au fost la niveluri mari, au fost la niveluri mici”, spre deosebire de Armată unde „se ajunsese sus” ... „mi-e greu să spun și e dureros și trist să spun că un locțiitor al șefului Direcției de contraspionaj devenise într-un fel sau altul agent al unui serviciu de informații” (Iulian Vlad, ultimul șef al D.S.S.). „Instructorii și consilierii sovietici, în frunte cu generalul K.G.B. Alexandr Mihailovici Saharovski, nu au stat degeaba în România, la începuturile anilor ‘50. Ei au conceput, organizat și au adus în stare de funcționare „aparatul de securitate” din România după chipul și asemănarea lor. Au recrutat agentura secretă din rândurile celor mai buni ofițeri, i-au chemat la Moscova pentru instruire, apoi i-au sprijinit să urce imediat treaptă cu treaptă în ierarhia profesională, pentru ca ulterior să poată fi activați doar în momente în care puteau să dea maximum de randament, iar contrainformațiile să nu poată ajunge la ei”. (C.T.) „Trădarea se cuibărise în Securitate mai de mult, încă din 1967-1968 și s-a adâncit începând cu 1973. În 1989 doar s-a desăvârșit acest act”. (C.A.) „În decembrie 1989 a fost o lovitură de palat cu susținerea Securității”… „prin tot ceea ce am făcut, eu am venit implicit și explicit în sprijinul lui (adică a lui Ion Iliescu – n.n.)… „atât instituția pe care am condus-o cât și eu, personal, ne-am adus contribuții însemnate la victoria revoluției” … „dacă vreunul din comandanții cărora le-am dat dispozițiile respective m-ar fi trădat, în mod cert (…) s-ar fi dispus împușcarea mea pe loc fără nici o judecată” (Iulian Vlad, ultimul șef al D.S.S.). „Generalul Vlad a avut tot timpul «un dinte» împotriva contra- informațiilor militare care, după ce au descoperit stagiul său de pregătire la Moscova, din 1956-1957, secret ascuns cu grijă mai ales pe timpul Operațiunii „Barajul”, l-au trecut în rândul suspecților principali în această problemă”. (C.A.

RON 29.75
1

Maresalul Antonescu in fata istoriei Vol. 2

Maresalul Antonescu in fata istoriei Vol. 2

Nu toţi cei care s-au aflat - ca să spunem aşa - în umbra Mareşalului Antonescu l-au „văzut” din acelaşi unghi sau au dat aceeaşi forţă impresiilor consemnate; pe deasupra, unii s-au încredinţat jurnalelor lor de îndată după întâlnirile şi discuţiile cu Antonescu, în vreme ce numeroşi au preferat s-o facă după câţiva ani ori câteva decenii, atunci când, deci, figura Mareşalului a putut să le apară „alterată” de scurgerea timpului, iar însemnările celor în cauză să fie „viciate” de extrem de bogata literatură istorică apărută în lume şi consacrată epocii sau problemelor celui de-al Doilea Război Mondial. Cu menţiunea că, din motive asupra cărora nu considerăm că se impune să mai insistăm, am preferat să-l introducem pe cititor în perioada cea mai importantă, cea mai dificilă, cea mai controversată din viaţa şi activitatea lui Ion Antonescu - aceea cât timp el a îndeplinit funcţia de conducător al statului român, imprimând, în consecinţă, ritmul şi convingerile sale desfăşurării istoriei româneşti, şi nu numai atât -, ne exprimăm convingerea că este preferabil să-l lăsăm suveran pe cititor, făcând el singur selecţia fericită dintre numeroasele „piese” sau „argumente” pro şi contra ce i le oferă în continuare voluminosul, grandiosul şi încă deschisul „dosar Ion Antonescu”! Gh. Buzat

RON 29.75
1

Maresalul Antonescu in fata istoriei Vol. 1

Maresalul Antonescu in fata istoriei Vol. 1

Nu toţi cei care s-au aflat - ca să spunem aşa - în umbra Mareşalului Antonescu l-au „văzut” din acelaşi unghi sau au dat aceeaşi forţă impresiilor consemnate; pe deasupra, unii s-au încredinţat jurnalelor lor de îndată după întâlnirile şi discuţiile cu Antonescu, în vreme ce numeroşi au preferat s-o facă după câţiva ani ori câteva decenii, atunci când, deci, figura Mareşalului a putut să le apară „alterată” de scurgerea timpului, iar însemnările celor în cauză să fie „viciate” de extrem de bogata literatură istorică apărută în lume şi consacrată epocii sau problemelor celui de-al Doilea Război Mondial. Cu menţiunea că, din motive asupra cărora nu considerăm că se impune să mai insistăm, am preferat să-l introducem pe cititor în perioada cea mai importantă, cea mai dificilă, cea mai controversată din viaţa şi activitatea lui Ion Antonescu - aceea cât timp el a îndeplinit funcţia de conducător al statului român, imprimând, în consecinţă, ritmul şi convingerile sale desfăşurării istoriei româneşti, şi nu numai atât -, ne exprimăm convingerea că este preferabil să-l lăsăm suveran pe cititor, făcând el singur selecţia fericită dintre numeroasele „piese” sau „argumente” pro şi contra ce i le oferă în continuare voluminosul, grandiosul şi încă deschisul „dosar Ion Antonescu”! Gh. Buzat

RON 29.75
1

Razboiul Nostru in Note Zilnice Vol. 1

Razboiul Nostru in Note Zilnice Vol. 1

O personalitate covârșitoare În istoria politică Nicolae Iorga știe atât de multe, a călcat cu mintea lui atâtea documente, încât memoria lui însăși va avea tăria unui document. Numărul lui de erori, foarte mic, trebuie raportat la imensul material pe care l-a cunoscut. El e un specialist total, un istoric care a sorbit apa tuturor. Nu este cu putință să-ți alegi un domeniu oricât de îngust și umbrit din istoria română fără să constați că Nicolae Iorga a trecut pe acolo și a tratat tema în fundamentul ei. Multă vreme istoricul următor va fi osândit să corecteze, să sporească sintezele lui Nicolae Iorga, plăcerea de a intra într-o pădure virgină îi va fi refuzată''. —''Istoria literaturii române'' (București, 1941), George Călinescu Fiecare popor are sufletul său, format în sute de mii de ani, din firea pământului, din freamătul codrilor, din floarea albă a primăverii, din raza soarelui, din ceaţa toamnelor şi gerul iernilor, din toate frământările, suferinţele, silinţa, gloria, din nesfârşit de multe amintiri îngrămădite pe urma morţilor, care astfel n-au murit întregi, ci din adâncul tăcerii lor sprijină răsfăţarea la lumină a urmaşilor ce au venit din ei şi trăiesc după dânşii. Acest suflet e preţul, mare sau mic, al fiecărui popor.(N. IORGA

RON 25.50
1

Eu si Gheorghiu-Dej

Eu si Gheorghiu-Dej

Gheorghe Apostol a fost un om politic roman, principalul contracandidat al lui Nicolae Ceausescu la functia de lider al partidului dupa moartea lui Gheorghiu-Dej. S-a nascut in comuna Tudor Vladimirescu din apropierea Galatiului. S-a facut remarcat mai intai prin activitatea sindicala din timpul actiunilor greviste din perioada 1930-1933 si astfel l-a cunoscut pe Gheorghe Gheorghiu-Dej alaturi de care a militat intreaga viata. In 1937 este judecat si condamnat pentru activitatea comunista si incarcerat la Doftana, unde isi ispaseste pedeapsa pana in 1940, dar in perioada razboiului trece prin diverse lagare: Miercurea Ciuc, Caracal, Targu-Jiu. Dupa, rapzboi (1945-1952) participa la reorganizarea miscarii sindicale, ajungand presedinte al Confederatiei Generale a Muncii, iar mai tarziu (1955-1961; 1967-1969) presedinte al Consiliului General al Sindicatelor. In perioada aprilie 1954 - octombrie 1955 a indeplinit functia de prim-secretar al C.C. al PMR, iar in perioada 1952-1954 si 1961-1967 de prim-vicepresedinte al Consiliului de ministri. In 1969, intrand in conflict cu Nicolae Ceausescu a fost eliminat din Comitetul Central si trecut director la Rezervele de stat pana in 1975, apoi a indeplinit functia de ambasador in Argentina, Uruguay, Brazilia pana in 1988. In primavara lui 1989 este initiatorul Scrisorii celor sase, difuzata de postul "Europa Libera" prin care era criticata sever politica lui Nicolae Ceausescu. Este invinuit de "inalta tradare" si este arestat la domiciliu si anchetat 8 luni, dar evenimentele din decembrie 1989 ii aduc salvarea. A decedat in 21 august 2010, in Bucuresti.

RON 29.75
1

Amintiri politice Vol.3

Amintiri politice Vol.3

Ion G. Duca s-a nascut la Bucuresti in anul 1879, fiul lui Gheorghe I. Duca si al Lucici Ghika, tatal sau fiind ctitorul Scoalei de Poduri si Sosele, precum si director general al Cailor Ferate Romane, iar bunicul sau a fost ministru de Razboi in anii 1868-1869, adica la inceputul domniei Principelui Carol.A urmat cursurile Liceului Sfantul Sava, si mai apoi si-a dat doctoratul in Drept si Stiinte Politice la Sorbona, sustinandu-si in 1902 teza cu titlul "Societatile Cooperative in Romania". Reintors in tara, lon Duca a intrat in Magistratura, fiind curand repartizat judecator la Horez, data la care a inceput legatura lui de-o viata cu Judetul Valcea.In paralel si-a inceput si activitatea politica in partidul liberal, sub obladuirea lui Ion I.C. Bratianu, vechi prieten al tatalui sau, iar in 1907, ca deputat de Valcea in Parlament, si-a tinut primul discurs cu prilejul dezbaterilor privitoare la problema tocmelilor agricole, Take Ionescu si cu Petre Carp fiind printre politicienii zilei care l-au incurajat cel mai mult cu acest prilej. In acelasi timp, Ion Duca a fost numit director al Bancilor Populare, cand a dovedit o data mai mult ca atat dezvoltarea sociala, cat si cea economica a tarii nu putea fi asezata pe o baza trainica decat prin organizarea temeinica a taranimii.In 1914 a intrat ca ministru al Educatiei si Cultelor in guvernul liberal, prezidat de Ion Bratianu, unde a fost printre membrii cei mai activi ai cabinetului in lupta pentru intrarea Romaniei in razboi alaturi de Aliati. La sfarsitul razboiului a fost insarcinat cu expunerea de motive a decretelor-legi ce trebuiau sa oranduiasca raporturile intre Ardeal si Vechiul Regat pana la alegerile pentru constituanta; apoi, ministru de Domenii fiind, a avut sarcina sa execute reforma agrara, punandu-si astfel iscalitura pe cele trei decrete din Vechiul Regat, precum si pe acelea ale reformelor din Transilvania si Bucovina.Din 1922 pana in 1926 a fost ministru de Externe, principalele sale activitati fiind in cadrul Ligii Natiunilor, cat si la variatele intruniri ale Micii Intelegeri, cu care prilej a fost unul dintre cei mai aprigi sustinatori ai principiilor democratice in viata internationala, cat si al integritatii tratatelor de pace.Ministru de Interne in ultimul guvern al Regelui Ferdinand din 1927 pana in 1928, a ramas in opozitie la inapoierea lui Carol II, pana cand noul Suveran a adus la putere partidul liberal, al carui sef Ion Duca devenise in 1930, la moartea lui Vintila Bratianu.In noiembrie 1933, Ion G. Duca a devenit prim-ministru al Tarii Romanesti, pana la uciderea lui in Gara Sinaia cateva saptamani mai tarziu, pentru ca incercase in zadar sa apere si sa lupte pentru principiile democratice pe care le urmarise cu atata indaratnicie din tinerete

RON 29.75
1

Umbre si lumini. Amintirile unei printese moldave

Umbre si lumini. Amintirile unei printese moldave

Auto-schita explicativa Persoana mea? Acordul destul de satisfacator al formei cu "ceea ce" insufleteste formele. Bunatatea mea? Imposibilitatea de a face vreun gest care mi-ar incarca constiinta sau mi-ar tulbura pacea interioara si nevoia egoista de a vedea ochi si chipuri fericite stralucind in jurul meu. Morala mea? Absenta slabiciunii si a meschinariei si "tinuta" ...in abaterile mele de la Morala... Etica mea? Acest absolut de morala? O mare libertate de actiune, pe de o parte si, pe de alta, un simt foarte strict al responsabilitatilor mele in privinta consecintelor actelor mele. Legile care ordoneaza actele mele? Dar... Legea. Echilibrul meu? Un centru de gravitate bine plasat, o fericita oscilare in jurul unui punct fix invariabil: Absolutul. Unitatea mea? O perfecta omogenitate spirituala in diversitatea experientelor si a manifestarilor. Estetica mea? Linia, cautarea si punerea in valoare a esentialului in mine si in jurul meu si absenta ostentatiei si a complicatiei in jur si in ceea ce fac. Arta mea de a trai? Simtul exact al legilor armoniei si al raportului ascuns din lucruri. Ritualul si ritmul in faptele si gesturile zilnice, cu Infinitul drept punct de sprijin si de reper. Iubirile mele? Elanul, uneori disperat, dar totdeauna lucid; spre "ceea ce este mai bun" in cei pe care ii iubesc si exaltarea obiectiva pe care mi-o comunica valoarea lor intrinseca si substanta lor exceptionala. Tandretea mea? Fervoare pentru ceea ce-mi place sau ma emotioneaza in cei pe care ii iubesc. Personalitatea mea, in sfarsit? O asamblare derutanta si fascinanta totodata, care adesea sperie, de elemente multiple, uneori prea complicate, aparent contradictorii daca sunt privita din exterior. Un ansamblu armonios, antrenant si stimulant numai daca intri in contact cu esenta mea profunda.

RON 34.00
1

Amintiri din pribegia dupa 1848. Volumul I

Amintiri din pribegia dupa 1848. Volumul I

Cartea cu amintirile lui Ion Ghiea din pribegia de dupan revolutia anului 1848, tiparita de autor in 1889, de mult nu se mai afla in comert.Lucrarea aceasta nu s-a retiparit in intregime nici cu prilejul editarii „Operelor complete“ ale lui Ghica, la „Minerva“, inainte de razboi (1914-15). Intr-adevar, d. Petre V. Hanes, care a ingrijit cele patru volume ale operelor complete, s-a multumit sa publice in ultimul volum lamuririle lui Ghica, presarate in intreaga opera, fie la inceputul fie in corpul celor 13 capitole din care se compune ea. Dar nici aceste lamuriri, care formeaza aproape singura contributie personala a lui Ghica si care justifica in acelasi timp forma de ,,scrisori catre Vasile Alecsandri“ ce o au singuraticele capitole, nu au fost retiparite in intregime, iar unele omisiuni nu pot fi deloc intelese

RON 29.50
1

Franklin Delano Roosevelt

Franklin Delano Roosevelt

Franklin Delano Roosevelt. Studiu despre fericire, iubire si putere Imaginea pe care mi-am facut-o despre americani, in calatoriile mele precedente in Statele Unite, a fost numai intarita prin aparitia primului lor cetatean, caci el are cele mai multe din calitatile si slabiciunile poporului sau. Pe cat este Roosevelt, prin spiritul sau, cetatean al lumii [?] pe atat este el american prin natura sa. Asa apare el si in paralelele pe care, dupa pilda maestrului meu Plutarh, le-am trasat intre el si anumiti contemporani. Firea sa deschisa, precum si ocaziile deosebite pe care mi le-a oferit pentru a studia persoana sa in timp ce-si implinea functiile in cadrul variat al tarii, mi-au inlesnit cunoasterea caracterului sau. Am controlat aceasta cunoastere cu judecatile colaboratorilor si ale potrivnicilor sai, pe care i-am chestionat in cursul celor doua calatorii facute in 1937. Roosevelt stia, din biografiile mele precedente, in ce sens tind cercetarile mele [?] si a dat mana libera portretistului, sa-l studieze in plina actiune, ceea ce nu mi-a fost niciodata cu putinta pana acum. - Emil Ludwi

RON 12.75
1

Mari romani la rascruce de veacuri Vol. 2

Mari romani la rascruce de veacuri Vol. 2

Nicolae Petrascu, fratele pictorului Gheorghe Petrascu, a trait in perioada marilor schimbari si progrese care au asezat Romania in randul celorlalte state europene.In 1885 este numit atasat in Ministerul de Externe, iar in 1888 devine sef de cabinet al lui Petre P. Carp. Este numit secretar de legatie la Paris in 1889 si apoi la Istanbul in 1890.La recomandarea lui Titu Maiorescu, tine, incepand din 1892, un curs facultativ de Istoria literaturii romane la Universitatea din Bucuresti. L-a inlocuit pe Ion Luca Caragiale la Directia Teatrelor, pe timpul lipsei acestuia din tara. S-a remarcat prin campania dusa pentru reorganizarea teatrelor nationale si a conservatoarelor de muzica si arta dramatica. A sustinut necesitatea ca scriitorii si artistii sa fie sprijiniti de catre stat. A fost un pretuitor al artelor plastice si a cunoscut indeaproape multe dintre personalitatile vremii. Pentru a isi arata recunostinta in fata geniului multora dintre ei si cu scopul de a nu ramane uitati, acoperiti de praful neiertator al timpului, Petrascu a publicat lucrarea de fata in care face fiecaruia o scurta biografie si rememoreaza cele mai semnificante si tainuite momente din viata lor.„In atingerea gandului urmarit, marturisesc a fi fost ajutat de o predispozitie fireasca, darul de a admira cu sinceritate tot ce am intalnit in infaptuirile lumii ca bine, frumos si adevar. Optimismul aprecierilor mele, despre fiecare in parte si despre toti in general, ca si despre spiritul secolului, a gasit un rasunet mai presus de toate asteptarile.” (N. Petrascu

RON 29.75
1

Franz Ferdinand

Franz Ferdinand

Nu dam aici viata, mai mult sau mai putin romantata, a mostenitorului Franz Ferdinand, nici amanuntele dramei sangeroase, care, atat de naprasnic, i-a pus capat. Am incercat sa desprindem atmosfera in care a trait principele habsburgic, si care, fatalmente, i-a curmat actiunea. Caci atentatul - si mai cu seama reusita lui - este o intamplare: dar deznodamantul trebuia sa vina in orice caz, in ziua aceea sau in felul tragic de la Saraievo sau in alt fel - putea fi mai bland si chiar banal de tot dar de venit trebuia sa vina. Austro-Ungaria infatisa un anahronism absurd. Nu conglomeratul de neamuri pricinuia tot raul. Oameni seriosi, oameni cumpaniti si pracfici, pe care nicio himera nu i-a bantuit vreodata, au crezut - si cred - in putinta statelor unite ale Europei, a tuturor statelor Europei. Cu atat mai viabila, prin urmare, trebuia sa fie alcatuirea care sub numele de Austria - apoi Austro-Ungaria - exista de atatea veacuri, infatisand inlauntru o bogata viata economica si un intens focar de cultura, iar in afara un factor diplomatic si militar hotarator in destinele lumii. Cum s-a putut prabusi intr-o singura clipa aceasta putere formidabila? Caci, virtualmente, totul s-a produs intr-o clipa: aceea in care un singur glonte, al lui Prinkip, a patruns in corpul unui singur om, al lul Franz Ferdinand.

RON 29.75
1

Amintiri din pribegia dupa 1848. Volumul II

Amintiri din pribegia dupa 1848. Volumul II

Iata urmarea istoriei mele. Bolliac ti-o fi povestit-o pana cand ne-am despartit langa Caransebes. Am intrat in acest oras, cu toate ca mi se spunea ca pot gasi acolo pe dusman fiindca voiam sa merg la Bem si alta cale nu aveam. Nu era nici imprudenta, nici usurinta, nici exces de vitejie, ci numai staruinta in a indeplini hotararea de a ajunge in sfarsit pe Bem, dupa care alergam de vreo trei saptamani. Dupa ce m-a lasat Bolliac, eu am propus ungurului ce ne insotea de a intra cu mine in oras, nevrand a expune pe Racovita si pe Florescu. Ungurul a primit. Atunci si baietii n-au vrut sa ma lase a merge singur si s-au rugat sa le dau voie a veni si ei. A avut norocire a nu gasi pe vrajmas in oras si a apuca drum Hategului, unde, dupa o cale de un ceas, ajunseram armata ungureasca ce se retrasese din oras. M-am intalnit cu capul ei, contele Lazar, si merseram impreuna pana spre Poarta de fier, camp vestit de glorie a lui Huniad cu turcii. M-am silit in tot chipul sa destept putina inima in contele Lazar, care impreuna cu armata lui erau foarte demoralizati, indemnandu-l ca sa ne oprim si sa dam acolo in acea pozitie minunata o bataie in cinstea lui Huniad. Dar in zadar imi fu silinta. Atunci ii lasai si plecai cu sotii mei spre Hateg

RON 29.50
1

Legende Antice

Legende Antice

Volumul de fata cuprinde doua parti. In prima partea am strans la un loc mai multe legende si basme mitologice, prelucrate dupa scriitorii clasici greci si romani, iar in partea a doua o serie de povestiri - legende in intelesul etimologic al cuvantului - traduse liber dupa scriitorul grec Lucian din Samosata.Traind prin veacul al IIlea dupa Hr., in timpul cand noua religie se infiripa in tot Imperiul Roman, si pe alocuri prindea radacini adanci, iar panteonul grecesc cu zeii sai imbatraniti si decrepiti incepea sa se prabuseasca, Lucian, desi nu sa facut dovada ca ar fi fost si el crestin, gaseste prilejul sa persifleze si sa satirizeze, ca un al doilea Momus, pe zeii paganitatii si toate credintele religioase si pline de naivitati ale lumii grecoromane.In partea intai a acestui volum cititorul va gasi deci o serie de legende mitologice in care Antichitatea grecoromana viaza dea binele, iar in partea a doua mai multe povestiri care cauta sa ia in deradere aceleasi legende mitologice.Dar, atat prima parte, care urmareste prin fiecare legenda un scop moral, tinzand astfel la orientarea noastra etica - nicio fapta mare nu se poate face fara credinta in zei, zice Vergiliu - cat si partea a doua care persifleaza cu finete si cu umor idealurile religioase ale paganitatii, nu insa si insesi fundamentele eticii, deschid orizonturi noi si ne procura, pe langa o lectura distractiva, si o lectura folositoare, utile dulci, transpunand pe cititor in lumea plina de avanturi ideale a clasicitatii grecoromane. G. PopaLissean

RON 29.75
1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1924 - 1930

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1924 - 1930

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fiindca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale.Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre

RON 29.75
1