ProfitSpring | B2B PPC Agency

Medicina si farmacia in trecutul romanesc

Nu se poate o strangere de material mai ingrijita decat aceea pe care o da autorul in aceste pagini. Ele au insa si un alt folos. In ele, pe langa medicii din tarasi de peste hotare, culesi cu atata grija si dragoste, este si insasi infatisarea medicinei de odinioara si in ce priveste conceptia si sub raportul metodelor si tratamentului.In total e una dintre cele mai bune lucrari de istorie pe care le-am avut inainte in ultimii ani si ea arata cat de mult inteligenta, rabdarea, bunul simt si, mai ales, o covarsitoare iubire pot inlocui migaloasa pregatire in seminariile universitare care uneori seaca inima, fara care nu se poate face nimic bun si trainic.N. IORG

RON 22.80

1

Joc ambiguu intre Fuhrer, Maresal si evreii din Romania

Destainuirile omului celui de-al V-lea par din Valea Piersicilor Destinul mi-a adus in fata ochilor un document despre a carui importanta mi-am dat seama aproape instantaneu, nu datorita faptului ca provenea din atat de ravnitele si invocatele ,,Arhive ale Securitatii comuniste", ci pentru ca purta semnatura "Radu Lecca". Adica a omului despre care desi nu s-a stiut niciodata mai nimic precis, s-a sustinut ca era un spion de anvergura mondiala, a carui viata aventuroasa si lipsita de scrupule nu l-a impiedicat sa aiba intotdeauna si deopotriva un cuvant greu de spus, atat in fata Maresalului Antonescu cat si a conducerii Reichului, cu privire la cele mai delicate hotarari referitoare la soarta Romaniei. Cel despre care s-a afirmat cu egala patima ca atata timp cat a fost "comisarul general pentru probleme evreiesti" a trimis la moarte, sau, dimpotriva, a salvat zeci de mii de vieti, realizand, ca urmare, o avere fabuloasa. Personajul supranumit "omul celui de-al V-lea par", adica cel ce a obtinut performanta de a "ocoli" condamnarea la moarte pronuntata in "procesul marii tradari nationale" (1946), fiind "cumparat" in ultima clipa de la locul executiei - unde i se batuse si stalpul, alaturi de al Maresalului Ion Antonescu si al celorlalti -, fie de evreii recunoscatori, fie de sovietici, ca recompensa pentru importantele secrete dezvaluite lor. Cel despre care si in momentul de fata se sustine cu ardoare ca a murit la inchisoare in chinuri groaznice, prin anii '60, desi el s-a stins crestineste, in patul sau, tocmai in 1980, la venerabila varsta de 90 de ani. Or, ceea ce aveam acum in mana era cheia acestei biografii legendare. Erau faptele reale la care Radu Lecca a participat direct in intervalul anilor 1931-1944, relatate de el insusi in pagini memorialistice. - Alexandru V. Dit

RON 17.00

1

Eminescu. Un suflet trudit

Despre Eminescu s-a scris atat de mult ca nici despre unul din barbatii insemnati ai neamului romanesc. Au scris cei ce l-au cunoscut in persoana, si care nu l-au cunoscut decat dupa scrierile sale si din toate publicatiile acestea s-au format apoi concluzii asupra intregii individualitati a lui Eminescu. Amintirile de fata nu le-as fi scris si publicat daca nu as fi fost indemnat spre aceasta de nenumarate ori si din foarte multe parti. Mi s-a zis, ca eu care am fost prieten si coleg cu Eminescu in liceul din Cernauti, care am petrecut cu dansul cat timp a stat in Bucovina si apoi cat timp a urmat studiile la Universitatea din Viena, sunt dator sa dau publicului romanesc amintirile mele despre acest prieten al meu, amintiri care vor interesa pe cunoscutii, prietenii si admiratorii lui Eminescu. Si astfel m-am hotarat sa urmez dorintelor exprimate din atatea parti. - Teodor V. StefanelliDaca insistam asupra traiului lui nenorocit, este ca fiind contemporani cu el - fie chiar ca nu i-am apucat decat cei din urma ani - ne credem datori a privi omul asa cum l-am cunoscut in realitate. Posteritatea va putea fi indiferenta, caci ea va privi numai opera poetului. Noi insa nu putem uita sufletul lui, suferintele si chinurile lui, am fost alaturi cu unele din ele si nu putem sa le inlaturam din amintirea noastra. Trudit asa in viata, la varsta de 28 de ani, cand altii incep a trai si a simti, el scrie, in 32 de variante, versurile: Mai am un singur dor, sa ma lasati sa mor, ca singura dorinta ce-i mai ramasese in viata. - N. Petrasc

RON 22.80

1

Amintiri politice Vol.3

Ion G. Duca s-a nascut la Bucuresti in anul 1879, fiul lui Gheorghe I. Duca si al Lucici Ghika, tatal sau fiind ctitorul Scoalei de Poduri si Sosele, precum si director general al Cailor Ferate Romane, iar bunicul sau a fost ministru de Razboi in anii 1868-1869, adica la inceputul domniei Principelui Carol.A urmat cursurile Liceului Sfantul Sava, si mai apoi si-a dat doctoratul in Drept si Stiinte Politice la Sorbona, sustinandu-si in 1902 teza cu titlul "Societatile Cooperative in Romania". Reintors in tara, lon Duca a intrat in Magistratura, fiind curand repartizat judecator la Horez, data la care a inceput legatura lui de-o viata cu Judetul Valcea.In paralel si-a inceput si activitatea politica in partidul liberal, sub obladuirea lui Ion I.C. Bratianu, vechi prieten al tatalui sau, iar in 1907, ca deputat de Valcea in Parlament, si-a tinut primul discurs cu prilejul dezbaterilor privitoare la problema tocmelilor agricole, Take Ionescu si cu Petre Carp fiind printre politicienii zilei care l-au incurajat cel mai mult cu acest prilej. In acelasi timp, Ion Duca a fost numit director al Bancilor Populare, cand a dovedit o data mai mult ca atat dezvoltarea sociala, cat si cea economica a tarii nu putea fi asezata pe o baza trainica decat prin organizarea temeinica a taranimii.In 1914 a intrat ca ministru al Educatiei si Cultelor in guvernul liberal, prezidat de Ion Bratianu, unde a fost printre membrii cei mai activi ai cabinetului in lupta pentru intrarea Romaniei in razboi alaturi de Aliati. La sfarsitul razboiului a fost insarcinat cu expunerea de motive a decretelor-legi ce trebuiau sa oranduiasca raporturile intre Ardeal si Vechiul Regat pana la alegerile pentru constituanta; apoi, ministru de Domenii fiind, a avut sarcina sa execute reforma agrara, punandu-si astfel iscalitura pe cele trei decrete din Vechiul Regat, precum si pe acelea ale reformelor din Transilvania si Bucovina.Din 1922 pana in 1926 a fost ministru de Externe, principalele sale activitati fiind in cadrul Ligii Natiunilor, cat si la variatele intruniri ale Micii Intelegeri, cu care prilej a fost unul dintre cei mai aprigi sustinatori ai principiilor democratice in viata internationala, cat si al integritatii tratatelor de pace.Ministru de Interne in ultimul guvern al Regelui Ferdinand din 1927 pana in 1928, a ramas in opozitie la inapoierea lui Carol II, pana cand noul Suveran a adus la putere partidul liberal, al carui sef Ion Duca devenise in 1930, la moartea lui Vintila Bratianu.In noiembrie 1933, Ion G. Duca a devenit prim-ministru al Tarii Romanesti, pana la uciderea lui in Gara Sinaia cateva saptamani mai tarziu, pentru ca incercase in zadar sa apere si sa lupte pentru principiile democratice pe care le urmarise cu atata indaratnicie din tinerete

RON 22.80

1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1924 - 1930

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fiindca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale.Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre

RON 22.80

1

Franklin Delano Roosevelt

Franklin Delano Roosevelt. Studiu despre fericire, iubire si putere Imaginea pe care mi-am facut-o despre americani, in calatoriile mele precedente in Statele Unite, a fost numai intarita prin aparitia primului lor cetatean, caci el are cele mai multe din calitatile si slabiciunile poporului sau. Pe cat este Roosevelt, prin spiritul sau, cetatean al lumii [?] pe atat este el american prin natura sa. Asa apare el si in paralelele pe care, dupa pilda maestrului meu Plutarh, le-am trasat intre el si anumiti contemporani. Firea sa deschisa, precum si ocaziile deosebite pe care mi le-a oferit pentru a studia persoana sa in timp ce-si implinea functiile in cadrul variat al tarii, mi-au inlesnit cunoasterea caracterului sau. Am controlat aceasta cunoastere cu judecatile colaboratorilor si ale potrivnicilor sai, pe care i-am chestionat in cursul celor doua calatorii facute in 1937. Roosevelt stia, din biografiile mele precedente, in ce sens tind cercetarile mele [?] si a dat mana libera portretistului, sa-l studieze in plina actiune, ceea ce nu mi-a fost niciodata cu putinta pana acum. - Emil Ludwi

RON 9.80

1

O istorie traita Vol.2

Am trait cateva decenii de lupta politica activa. Am fost in primele randuri. Consider ca este o datorie fata de constiinta mea, o datorie morala, sa las cateva dintre amintirile mele. De ce spun ca este o datorie? Pentru ca astazi este la moda rastalmacirea. Dupa 1945, s-a mers pe linia rastalmacirii a ceea ce s-a intamplat pana la 23 August 1944. A venit o rasturnare in 1989. Tot ce s-a intamplat pana in ’89 este rau. Nu se poate. Este o parere lipsita de cultura elementara. Un punct de vedere care neaga dezvoltarea societatii, care crede ca istoria incepe cu noii oameni ce vin la conducere. Istoria Romaniei n-a inceput nici cu comunistii, nici cu cei care au venit dupa comunisti. Istoria acestei tari este de sute de ani, de mii de ani. A avut suisuri, ocolisuri, coborasuri. Orice familie are un arbore genealogic. Exista parinti, bunici, strabunici. Intr-o familie gasesti si oameni frumosi, si urati, si buni, si rai. Cu cat trece timpul, lucrurile se aseaza si se ajunge la o normalitate, la civilizatie, as zice chiar la o normalitate democratica. P

RON 22.80

1

O istorie traita Vol.1

Am trait cateva decenii de lupta politica activa. Am fost in primele randuri. Consider ca este o datorie fata de constiinta mea, o datorie morala, sa las cateva dintre amintirile mele. De ce spun ca este o datorie? Pentru ca astazi este la moda rastalmacirea. Dupa 1945, s-a mers pe linia rastalmacirii a ceea ce s-a intamplat pana la 23 August 1944. A venit o rasturnare in 1989. Tot ce s-a intamplat pana in ’89 este rau. Nu se poate. Este o parere lipsita de cultura elementara. Un punct de vedere care neaga dezvoltarea societatii, care crede ca istoria incepe cu noii oameni ce vin la conducere. Istoria Romaniei n-a inceput nici cu comunistii, nici cu cei care au venit dupa comunisti. Istoria acestei tari este de sute de ani, de mii de ani. A avut suisuri, ocolisuri, coborasuri. Orice familie are un arbore genealogic. Exista parinti, bunici, strabunici. Intr-o familie gasesti si oameni frumosi, si urati, si buni, si rai. Cu cat trece timpul, lucrurile se aseaza si se ajunge la o normalitate, la civilizatie, as zice chiar la o normalitate democratica. Pentru ca civilizatia inseamna si democratie. Suntem departe de aceasta democratie

RON 22.80

1

Grigoras Dinicu si Bucurestii lautarilor de altadata

Autorul acestei reconstituiri biografice l-a cunoscut pe Grigoras Dinicu, care i-a cantat la radio si in activitatea sa de local cateva din compozitiile proprii. Acest lucru l-a apropiat de marele violonist si lautar, cu care a avut, intre anii 1935 si 1943, mai multe convorbiri despre subiecte de arta si aspecte ale lautariei moderne, retinute si folosite, in parte, in povestea vietii lui.A fost aleasa forma povestirii, si nu aceea a monografiei muzicografice, pentru evocarea imprejurarilor de viata si a artei lui Grigoras Dinicu, ultimul dintre marii lautari romani de tip vechi, in acelasi timp insa si precursorul muzicantilor-lautari de conceptie mai evoluata, instruiti si deveniti muzicieni culti, care fac legatura intre doua epoci si doua mentalitati, indicand prin pilda activitatii lor caile de urmat, in lumea de azi, de catre membrii unei bresle cu stravechi si profunde radacini in cultura artistica nationala. Pentru o cat mai mare autenticitate, autorul a interogat, timp de cativa ani, numerosi muzicieni sau numai melomani, care l-au auzit pe Grigoras Dinicu cantand si au colaborat cu el, uneori, fiind astfel in masura sa dea relatii pretioase, desi unele dintre ele contradictorii, despre viata, opiniile, manifestarile si arta lui. Cu toate contradictiile, privind indeosebi datele calendaristice, toti au fost unanimi in admiratia lor fara limita fata de arta marelui vrajitor al strunelor si fata de felul cum el a stat mereu in serviciul muzicii, al bunului gust artistic, al difuzarii cantecului si jocului popular. - George Sbarce

RON 22.80

1

Legende Antice

Volumul de fata cuprinde doua parti. In prima partea am strans la un loc mai multe legende si basme mitologice, prelucrate dupa scriitorii clasici greci si romani, iar in partea a doua o serie de povestiri - legende in intelesul etimologic al cuvantului - traduse liber dupa scriitorul grec Lucian din Samosata.Traind prin veacul al IIlea dupa Hr., in timpul cand noua religie se infiripa in tot Imperiul Roman, si pe alocuri prindea radacini adanci, iar panteonul grecesc cu zeii sai imbatraniti si decrepiti incepea sa se prabuseasca, Lucian, desi nu sa facut dovada ca ar fi fost si el crestin, gaseste prilejul sa persifleze si sa satirizeze, ca un al doilea Momus, pe zeii paganitatii si toate credintele religioase si pline de naivitati ale lumii grecoromane.In partea intai a acestui volum cititorul va gasi deci o serie de legende mitologice in care Antichitatea grecoromana viaza dea binele, iar in partea a doua mai multe povestiri care cauta sa ia in deradere aceleasi legende mitologice.Dar, atat prima parte, care urmareste prin fiecare legenda un scop moral, tinzand astfel la orientarea noastra etica - nicio fapta mare nu se poate face fara credinta in zei, zice Vergiliu - cat si partea a doua care persifleaza cu finete si cu umor idealurile religioase ale paganitatii, nu insa si insesi fundamentele eticii, deschid orizonturi noi si ne procura, pe langa o lectura distractiva, si o lectura folositoare, utile dulci, transpunand pe cititor in lumea plina de avanturi ideale a clasicitatii grecoromane. G. PopaLissean

RON 22.80

1

Mari Romani la rascruce de veacuri vol. 1

Volumul continua cu marturii despre Nicolae Grigorescu, Dimitrie Bolintineanu, Ion I. C. Bratianu, Theodor Serbanescu, sculptorul Ioan Georgescu, poetul, dramaturgul si prozatorul Dimitrie Constantin Ollanescu-Ascanio, Duiliu Zamfirescu, George Cavadia, Mihail Kogalniceanu (caruia autorul ii dedica patru capitole in care povesteste despre omul, diplomatul, familistul si iubitorul de arta Kogalniceanu), Costache Negri si marea lui dragoste Giuseppina Berta, Cesar Bolliac, dascalul Ioan Popescu, fabuloasa nunta a Mariei Bibescu, Ioan Mincu, pictorul G. Demetrescu Mirea si opera sa de „tablouri idealiste, adica cele de imaginatie sau evocatie, si cele realiste, portretele”; amintiri asupra originii si familiei lui Ion Luca Caragiale; primari „de odinioara” ai Bucurestilor si se termina cu un capitol dedicat Craciunurilor „de altadata”.„In plenitudinea multumirilor, dupa ce pun la cale si purcelul fript cu marul in gura si feliile de cozonac moldovenesc cu stafide rosii, mici, fara sambure, si crescut cat snopul – orgoliul gospodinelor – si dupa ciocniri de pahare cu vin rosu de Nicoresti care aduce a viorele, simt nevoia cantecelor de lume, si, la un semn al lui conu Costache, Marghiolita isi drege glasul si incepe sa cante acompaniindu-se cu chitara, tinandu-i isonul incet, conu Costache, melodia nostalgica de tinerete: De-as fi iubito, gingasa floare, / Ce creste ’n vale langa parau, / Mi-as da si roua si mandrul soare, / Pe-o raza dulce din ochiul tau… Ea-i transporta pe toti. N-or fi avand si oamenii acestia suferintele lor, neplacerile lor, tristetele lor? Desigur, da. Dar credinta in Cel de Sus ii intareste. Fiecare e multumit de soarta lui. Viata li se pare frumoasa, pasnica, senina. E un Craciun al credintei, al credintei vii si sfinte”

RON 22.80

1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1918

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fiindca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate - de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste - ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini

RON 22.70

1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1919 - 1924

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fi indca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin infl uente speciale de ordin estetic sau literar, de care ici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate - de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste - ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini

RON 22.70

1

Stefan cel Mare. Intre sange si credinta

Cartea aceasta, care cuprinde rezultatul studiilor mele de peste un sfert de secol. Mi-am dat silinta, ca sa fie scrisa in asa chip ca sa poata fi citita si inteleasa cu usurinta de orice om. Am facut-o din dorinta de a face cunoscute faptele glorioase ale marilor nostri Domni si sacrificile lor pentru apararea pamantului stramosesc in cercuri cat mai largi.Cruzimea de care a dat uneori dovada era caracteristica vremurilor in care traia, caci cei mai multi sefi de state erau pe acea vreme cruzi. Dar toate acestea n-avem indicii ca el sa le fi comis din cruzime, din capricii, ci numai dictate de interesul de stat. Singurele decapitari constatate sunt ale celor trei boieri, Vornicul Isaia, paharnicul Negrita si stolnicul Alexe, care au facut acte de tradare.Avem convingerea ca patriotismul adevarat nu se dezvolta decat prin cunoasterea istoriei noastre nationale. Numai cand cineva cunoaste sfortarile, pe care le-au faccut eroicii nostrii Domni pentru apararea tarii, numai cand va vedea spiritul lor de sacrificiu pentru patrie, numai atunci se va considera ca o veriga din lantul stramosilor si va dobandi sentimentul iubirii de tara.Cand se va constata hotararea cu care stramosii mergeau la moarte pentru tara si sacrificiile de orice natura, pe care erau gata sa le faca in orice moment pentru patrie, se vor trezi fara de voie sentimentele nobile, care au disparut astazi la o buna parte din compatriotii nostrii, coplesiti de conceptia materialista, care coboara pe om in randul fiintelor conduse de istincte si il dezonoreaza.Numai exemplul marilor nostrii stramosi, care s-au sacrificat pentru ideal, mai poate trezi din amortire sentimentele frumoase. Numai amintirea eroicilor luptatori pentru tara si lege mai poate raspandi o raza de idealism. Inapoi deci la istoria stramosilor nostrii gloriosi

RON 22.80

1

Amintiri politice Vol.2

Mai tragica era problema tineretii, Marele Stat-Major dand ordin ca toti tinerii de la varsta de 18 ani in sus sa plece de la vetrele lor si sa se indrepte spre Moldova. Ordinul era explicabil, fata de marile pierderi pe care le suferisem trebuia sa ne asiguram in Moldova cat mai multe posibilitati de noi recrutari, era o conditie indispensabila pentru refacerea armatei si pentru continuarea luptei. Dar in imprejurarile in care ne aflam atunci, va puteti inchipui ce a fost executarea practica a unui atare ordin. Sa transporti zeci de mii de tineri cu trenul, era o imposibilitate materiala. Nu ramanea deci decat sa vina pe jos, dar nenorocitii de ei unii nu aveau haine, altii erau desculti, cerseau de mancare, cadeau de oboseala, se imbolnaveau de frig, mureau pe la portile hanurilor.Spre culmea nenorocului, se raspandise vestea ca in urma participarii unor cercetasi la luptele de la podul Jiului, germanii, drept represiune, impuscau fara judecata pe toti cercetasii, si atunci mii de cercetasi, mii de copii de 10, 12, sau 14 ani au pornit nebuneste pe jos spre Moldova. Situatia era de asa fel ca nu puteam face mai nimic pentru ei, abia mai tarziu, in Moldova, le-am putut veni in ajutor, dar dupa cate dureri si dupa cate jertfe!La fiecare dintre noi era de dimineata pana noaptea tarziu o miscare si o agitatie nemaipomenita. Partizani politici, rude, prieteni, cunoscuti intrau si ieseau, unii voiau sa plece si cereau sa le inlesnim plecarea, altii se intorceau ca sa spuna ca s-au razgandit, altii nu se puteau hotari, se vaitau si cereau sfaturi. Nu stiai singur ce sa mai faci, cum sa-i linistesti si cum sa-i impaci. Te implorau, te amenintau, era sfasietor

RON 22.80

1

In lumea celor rai. Crime, jafuri, erori judiciare

Revad, revad mereu, aceasta oribila lume a raului; si cititorii o vor vedea si ei de aproape, in povestirile ce urmeaza, si ma revad pe mine luptand o intreaga viata, in mijlocul micii mele armate de vanatori de hoti, vesnic la panda, vesnic asteptand calea fiarei cu chip de om, ce trebuie sa se iveasca de undeva, sau urmarind-o prin drumurile intortochiate prin care se refugiaza catre vizuinile ei salvatoare. Pornirile rele, pornirea de a ucide, de a maltrata, de a fura, de a minti si a insela, de a jefui, de a face altuia tot ce nu i-ar placea sa-i faca altul lui, sunt uneori innascute in om, mostenite odata cu sangele stramosilor lui. Sunt adormite la unii de o educatie ingrijita, sunt anevoie stapanite de altii cu sisteme nervoase usor de iritat, sunt ascutite la foarte multi de lipsa unei educatii si de contactele rele sau de alte conditii de viata nenorocite. Sunt trezite cateodata brusc de imprejurari neprevazute, sunt trezite alteori cu incetul, metodic, cultivate si perfectionate, fie de intreg ansamblul vietii sociale, fie de scrieri anume alcatuite, cum sunt brosurile de propaganda ale anarhistilor si ale altor teroristi. In marea majoritate a cazurilor, insa, criminaiii si hotii pasesc pe nenorocitele lor cai din primii ani de copilarie, din acele momente cand creierul n-are nici un amestec in actiune, mica vietate omeneasca ascultand numai de instinctele sale. Citind povestirile din lucrarea de fata, cititorul va face de altminteri singur aceste constatari, si multe altele inca, si se va putea incredinta ca hotia si criminalitatea, pentru a fi starpite, nu e nevoie numai de o politie vigilenta, de o justitie foarte bine cumpanita, de inchisori cu totul altfel organizate, ci mai ales este nevoie de o conlucrare rodnica a intregii societati, care nu va putea fi in siguranta cata vreme nu se va supraveghea singura, incepand de la educatia copiilor in familie si in scoli, si terminand cu inaltarea morala a vietii largi sociale, economice, cetatenesti. Si daca aceasta scriere va indruma cat de putin spiritul public pe o asemenea cale, scopul publicarii ei va fi atins.

RON 22.80

1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1916 - 1918

In ce greutate ma afl u eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fi indca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin infl uente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate — de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste — ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini! Din lumea tineretilor mele, care pentru mine a insemnat atat de mult, voi incerca sa povestesc cu sfi ala si pe scurt cateva amintiri, caci oricat de scazute in interes ar putea fi pentru cititorii mei, vor contribui si ele la cunoasterea generatiei din care fac parte si de pe urma careia tot a ramas ceva.Constantin Argetoianu (1871-1955) a fost un om politic roman, care a detinut functia de cel de-al 41-lea presedinte al Consiliului de Ministri al Romaniei (intre 28 septembrie 1939 si 23 noiembrie 1939). Unic descendent al unei familii boieresti instarite din Oltenia, Argetoianu a dobandit o licenta in drept si un doctorat in medicina la Paris, insa a urmat o cariera in diplomatie, unde a activat pana in 1913, cand a intrat in politica. S-a alaturat initial Partidului Conservator, insa a trecut de-a lungul carierei sale politice prin multe partide, detinand portofoliul ministerial in diferite guverne. Argetoianu a fost ales cuputine intreruperi in Parlament, detinand presedintia Senatului intre 1938 si 1939. Intemeietor alaturi de Alexandru Averescu al Ligii Poporului, i-a revenit ca ministru de justitie in Guvernul Averescu sarcina ingrata de a reprezenta Romania la Tratativele de pace de la Buftea cu Puterile Centrale si de-a semna Tratatul preliminar de pace (1918). In 1920, a fost confruntat din pozitia de ministru de interne cu prima greva generala din istoria Romaniei si cu atentatul lui Max Goldstein asupra Senatului. In anul urmator Argetoianu a declansat represaliile impotriva Partidului Socialist Roman

RON 22.80

1

MEMORII pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri 1871 - 1916

In ce greutate ma aflu eu acum, incercand sa-mi descurc amintirile minunatei mele tinereti. Minunata, fi indca asa mi s-a infatisat de cate ori ma intorceau gandurile spre dansa; dar iata ca de-abia a inceput condeiul sa-mi alerge pe hartie si imi dau seama ca minunea era mai mult in mine, si ca in afara de mine lucrurile nu se aratau in realitatea lor decat foarte rar sub stralucitele culori cu care le imbracase imaginatia mea, biciuita atat prin noutatea senzatiei cat si prin influente speciale de ordin estetic sau literar, de care nici un incepator nu se poate libera in momentele formarii sale intelectuale. Regasindu-ma dupa 20 sau 30 de ani in contact cu aceleasi lucruri, am putut sa-mi dau seama de toata importanta unghiului de viziune sub care inregistram senzatiile, si ca pe cele mai amagitoare si pe cele mai scumpe le-am faurit de multe ori aproape numai noi insine, in laboratorul constient sau subconstient al inchipuirilor noastre. Nu e om trecut de 50 de ani care sa nu ofteze dupa frumusetea si bunatatile vremurilor din tineretea lui, dar daca ar incerca sa-si precizeze mai de aproape regretele ce ar mai ramane din ele? Fiecare din noi, cand ne fura gandul si ne duce inapoi, departe, revedem sau ne inchipuim ca revedem lucruri minunate, dar cand din intamplare ne izbim de unele din acele lucruri minunate, intamplator ramase neschimbate — de un monument, spre exemplu, sau de un chip zugravit, sau de o priveliste — ne dam seama ca minunea era in noi, in tineretea noastra. Cati n-au crezut ca intre 18 si 25 de ani au cuprins o lume in bratele lor si n-au ramas mai tarziu decat cu putina spuma pe maini! Din lumea tineretilor mele, care pentru mine a insemnat atat de mult, voi incerca sa povestesc cu sfiala si pe scurt cateva amintiri, caci oricat de scazute in interes ar putea fi pentru cititorii mei, vor contribui si ele la cunoasterea generatiei din care fac parte si de pe urma careia tot a ramas ceva.Constantin Argetoianu (1871-1955) a fost un om politic roman, care a detinut functia de cel de-al 41-lea presedinte al Consiliului de Ministri al Romaniei (intre 28 septembrie 1939 si 23 noiembrie 1939). Unic descendent al unei familii boieresti instarite din Oltenia, Argetoianu a dobandit o licenta in drept si un doctorat in medicina la Paris, insa a urmat o cariera in diplomatie, unde a activat pana in 1913, cand a intrat in politica. S-a alaturat initial Partidului Conservator, insa a trecut de-a lungul carierei sale politice prin multe partide, detinand portofoliul ministerial in diferite guverne. Argetoianu a fost ales cu putine intreruperi in Parlament, detinand presedintia Senatului intre 1938 si 1939. Intemeietor alaturi de Alexandru Averescu al Ligii Poporului, i-a revenit ca ministru de justitie in Guvernul Averescu sarcina ingrata de a reprezenta Romania la Tratativele de pace de la Buftea cu Puterile Centrale si de-a semna Tratatul preliminar de pace (1918). In 1920, a fost confruntat din pozitia de ministru de interne cu prima greva generala din istoria Romaniei si cu atentatul lui Max Goldstein asupra Senatului. In anul urmator Argetoianu a declansat represaliile impotriva Partidului Socialist Roman

RON 22.70

1

Marcă

Comerciant

Preț (EUR)

Medicina si farmacia in trecutul romanesc

Joc ambiguu intre Fuhrer, Maresal si evreii din Romania

Eminescu. Un suflet trudit

Amintiri politice Vol.3

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1924 - 1930

Franklin Delano Roosevelt

O istorie traita Vol.2

O istorie traita Vol.1

Grigoras Dinicu si Bucurestii lautarilor de altadata

Legende Antice

Mari Romani la rascruce de veacuri vol. 1

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1918

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1919 - 1924

Stefan cel Mare. Intre sange si credinta

Amintiri politice Vol.2

In lumea celor rai. Crime, jafuri, erori judiciare

Memorii pentru cei de maine. Amintiri din vremea celor de ieri 1916 - 1918

MEMORII pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri 1871 - 1916

Powered by Cobiro