ProfitSpring | B2B PPC Agency

Leon Africanul

RomanulLeon Africanulexploreaza ciocnirea a doua civilizatii, islamul si crestinatatea, folosind ca pretext periplele unui aventurier si geograf arab, personaj real, Hassan al-Wazzan. Nascut in Spania, la putin timp dupa alungarea maurilor in 1492, Hassan creste in Africa de Nord, strabate desertul Sahara pina in Tombuctu, ajungind in cele din urma la Cairo, in ajunul cuceririi acestuia de catre otomani. In una dintre aventurile sale, Hassan poposeste in Roma papei Leon al X-lea, care il boteaza Leo Africanus.Drumurile protagonistului aduc in paginile cartii o sumedenie de personalitati contemporane lui, printre care Columb, familia de’ Medici, Martin Luther si Soliman Magnificul

RON 28.50

1

Razboiul care a creat Imperiul Roman

Razboiul care a creat Imperiul Roman. Antonius, Cleopatra si Octavian la Actium Dupa asasinarea lui Iulius Caesar, de Idele lui Marte, in 44 i.Hr., si infrangerea conspiratorilor care l-au ucis, in confruntarea de la Philippi, lupta pentru puterea suprema la Roma s-a dat intre doi rivali extrem de darji si ambitiosi: Marcus Antonius si tanarul Octavian, mostenitorul ales de Caesar. Cand Antonius s-a indragostit de cea mai puternica femeie din lumea antica - Cleopatra, regina Egiptului -, zadarnicind astfel ambitia lui Octavian de a conduce singur imperiul, lupta dintre cei doi a degenerat intr-un nou razboi civil. In anul 31 i.Hr., la Actium a avut loc una dintre cele mai mari batalii navale din Antichitate, la care au luat parte mai mult de 600 de nave si circa 200.000 de oameni, dar si o regina. A castigat-o Octavian, iar Antonius si Cleopatra s-au sinucis. Batalia de la Actium a avut urmari de maxima insemnatate pentru Imperiul Roman. Daca Antonius si Cleopatra ar fi castigat, capitala imperiului ar fi fost stramutata din Roma la Alexandria, iar latina ar fi devenit a doua limba in imperiu, dupa limba greaca, vorbita in Rasaritul mediteraneean. Victoria lui Octavian, devenit Augustus, a permis instaurarea unui regim politic nou, in care republica era mai curand o forma fara fond, condusa de un monarh cu puteri depline, cel care este considerat pe buna dreptate primul imparat roman. In aceasta reconstituire livresca splendid repovestita de Barry Strauss - o autoritate in istoria Antichitatii - sunt prezentate Batalia de la Actium si consecintele ei, cu tot dramatismul si cu acribia pe care le merita. Razboiul care a creat Imperiul Roman este o carte esentiala, subtila si captivanta, avand in centrul ei trei dintre cele mai impunatoare figuri ale lumii antice

RON 70.90

1

Romanul

Publicat in anul 1964,Romanuleste ultima din seria marilor opere istorice ale lui Mika Waltari, incheind trilogia din care mai fac parteEgipteanul(1945) siEtruscul(1955).Cartea zugraveste destinul lui Minutus Lausus Manilianus, fiul lui Marcus Mezentius din romanulSecretul imparatiei.Ajuns la virsta maturitatii, Minutus isi scrie memoriile pentru folosul fiului sau, reconstituind astfel universul Romei antice din perioada imparatilor Claudius si Nero. Minutus isi incepe calatoria la virsta de cincisprezece ani si strabate Imperiul Roman din orasul natal, Antiohia, pina in Roma, Britania, Corint si Ierusalim, trecind prin numeroase aventuri. Minutus alearga dupa faima, avere si statut social, insa ajunge sa plateasca pentru lacomia lui.Pe linga personajele faimoase din istoria Romei, povestea aduce in prim-plan si inceputurile crestinismului, urmarind soarta apostolilor Petru si Pavel, dar si persecutiile impotriva adeptilor noii "superstitii"

RON 33.50

1

Zece cezari: Imparatii romani de la Augustus la Constantin cel Mare

O lucrare esentiala si edificatoare, in care Barry Strauss spune povestea Imperiului Roman de la cresterea si pana la transformarea lui, de la Augustus, care l-a intemeiat, la Constantin cel Mare, care l-a facut crestin si a mutat capitala in est, la Constantinopol. In aceste secole, Roma a castigat in frumusete si teritoriu, pe care apoi le-a pierdut. Pana in secolul al IV-lea, in vremea lui Constantin, Imperiul Roman se schimbase atat de mult din punct de vedere geografic, etnic, religios si cultural, incat pentru Augustus ar fi fost de nerecunoscut. Influenta Romei se pastreaza astazi in multe privinte, iar Strauss examineaza aceasta mostenire de durata prin vietile barbatilor care au format-o: Augustus, Tiberius, Nero, Vespasian, Traian, Hadrian, Marcus Aurelius, Septimius Severus, Diocletian si Constantin – care, de-a lungul veacurilor, au invatat sa asigure guvernarea unui imperiu adaptandu-se cand era nevoie si perseverand mereu, cu orice pret

RON 57.00

1

In vremea contaminarii

Pandemia de Covid-19 este cea mai severă criză sanitară din vremurile noastre. Ea ne dovedește cît de complexă e societatea în care trăim, cu raţiunile ei sociale, politice, economice, interpersonale și psihologice. Locuind în Italia, una dintre țările cele mai afectate de Covid-19, Paolo Giordano ne arată cum se răspîndește această boală în lumea noastră interconectată, ce impact are asupra noastră și ce trebuie să facem. El pune în discuție și alte forme de contaminare – de la criza ecologică pînă la știrile false și xenofobie – pentru a ne ajuta să înțelegem nu doar cum am ajuns aici, ci și cum, împreună, putem face o schimbare. „Locuiesc la Roma, dar e ca și cum n-aș mai fi aici. Orașul în care trăim cu toții este acum mai întins și mult mai eteric, centrul nostru afectiv de greutate se îndreaptă spre nordul țării – o geografie nouă, formată din zone roșii care se tot extind pe harta epidemiei și din talk-show-uri la care ne uităm seară de seară... Frumusețea Romei, care așteaptă afară, pare acum incapabilă să ne consoleze...” (Paolo Giordano) Nu mi-e teamă că mă voi îmbolnăvi. Atunci de ce mi-e teamă? De tot ceea ce contaminarea ar putea schimba. Mi-e teamă ca nu cumva să descopăr că eşafodajul civilizaţiei pe care o ştiu e asemenea unui castel din cărţi de joc. Mi-e teamă că totul se va nărui, dar mi-e teamă şi de situaţia contrară: că spaima va trece degeaba, fără să lase în urmă vreo schimbare. (Paolo Giordano

RON 14.50

1

Abisuri personale

Autorul romanului-cult Ultima vara in oras Castigator al Premiului Bagutta pe anul 2011, Abisuri personale impartaseste cu Ultima vara in oras atmosfera romana si destinul tragic al protagonistilor, "frumosi si blestemati, incercand sa evadeze din lumea lor instarita, care are menirea de a revela abisurile intunecate ale inimii omenesti". - Ferruccio Parazzoli Este povestea unui jucator de carti profesionist, cu grave probleme cardiace, care isi petrece iarna intr-un cazinou de pe coasta, in extrasezon, si care reconstituie, intr-o vara romana de demult, o poveste de dragoste chinuitoare dintre doi tineri exponenti ai unei lumi aurite si cosmopolite. La sfarsitul anilor '60, cei doi isi gasisera in capitala Italiei un ultim refugiu pentru vietile lor la limita. El este reprezentantul unei mari dinastii de industriasi, ea - o frumoasa si bogata mostenitoare, ducand povara unui secret de familie coplesitor. Cei doi se grabesc sa-si uneasca destinele, incercand sa se salveze reciproc, dar reusind doar sa se piarda intr-un joc istovitor si disperat pana la deznodamantul imprevizibil. Cu un subtil joc al disimularilor, Calligarich ii face pe eternii sai perdanti sa joace o ultima partida decisiva. Poate ca sa traiesti, ne spune el, este doar o magnifica iluzie intr-un mare ocean de singuratate si indiferenta, insa e greu sa lasi sa se-nteleaga asa ceva. - la Repubblica Dupa o tacere de aproape patruzeci de ani, Gianfranco Calligarich se intoarce cu un roman a la Fitzgerald si Hemingway pentru a depana povesti de dragoste sfasietoare plasate in Roma anilor '60. - Vanity Fair O poveste imposibila despre lipsa iubirii, in centrul careia se afla un tanar cuplu ce pare sa aiba totul pentru a fi fericit, in afara de cea mai elementara si mai terestra dorinta de-a atinge fericirea. - Avvenir

RON 42.90

1

Plimbări cu câinii

O bucată de pâine albă fără sare – darul pe care un scriitor bătrân îl face câinilor lui, tată şi fiu, ca un fel de împărtăşanie după ce la cină o discuţie aprinsă a împărţit lumea în două: iubitorii de câini şi cei de pisici. Plimbându-se cu credincioşii lui prieteni pe splendida stradă romană cu lumini pe cale să se stingă la ferestre unde norocul i-a surâs să locuiască, bătrânul scriitor îşi aminteşte cum a ajuns la Roma ca jurnalist entuziast în anii 1960, slujbele mărunte pe care le-a avut pentru a supravieţui, strania lume a cinemaului, boema plină de fum şi de culoare a lumii artistice italiene, cafenelele din Piazza del Popolo, întâlnirile cruciale din Piazza Navona cu fabuloasa ei fântână, zile de vacanţă în Sicilia, un poet trădat, o scriitoare uriaşă care l-a ajutat să publice primul roman şi o viaţă întreagă în mrejele unui oraş care te copleşeşte cu frumuseţea lui. Un oraş de poveste în care prietenii dispar, iubirile se pierd în noapte, iar la sfârşit nu mai rămâne decât aşteptarea.„În romanele lui Calligarich, povestea prevalează adeseori asupra atmosferei, ambianţei şi vieţii sufleteşti a personajelor, golani simpatici, femei cu personalităţi puternice, artişti, intelectuali, beţivi notorii. Toate personaje care inspiră o simpatie neîntârziată, începând cu scriitorul nostru «considerabil înaintat în vârstă», care cu o afectuoasă şi lucidă ironie dezmiardă memoria colegilor, femeilor, prietenilor, dovedind capacitatea rară de a recunoaşte bună-voinţa sorţii în situaţii cruciale de-a lungul extrem de interesantei sale vieţi, atât de asemănătoare cu a autorului.“ (LetteratitudineNews)„Puţini scriitori au reuşit, în puţine pagini, să facă simţit parfumul unei epoci, să schiţeze personaje în multe feluri de neuitat şi să descrie totodată melancolia provocată de trecerea timpului şi nostalgia pentru tinereţea pierdută.” (Il Mattino)„Un splendid exemplu de naraţiune autobiografică.” (Avvenire)„O carte de citit, de savurat şi de păstrat în inimă.” (Imbucato Speciale

RON 33.50

1

Fetita care se juca de-a Dumnezeu

RomanulFetita care se juca de-a Dumnezeua fost distins cu Premiul National de Proza al Ziarului de Iasi, editia 2015Un roman surprinzator, emotionant si plin de umor care exploreaza, prin ochii inocenti ai Raditei si cei ai mamei sale, un fenomen ce a marcat profund Romania postcomunista: emigratia temporara. Pentru a-si scoate familia din impas financiar, Letitia hotaraste sa plece la munca in strainatate pentru citeva luni. Prin intermediul unei cunostinte ajunge la Roma, in Italia, unde face menaj si ingrijeste de batrina familiei Bosse, Nona. Intimplator, intilneste o fosta colega de liceu, Laura, o veterana a locurilor de munca precare, fire puternica, spontana si onesta, care ii deapana povestea ei de emigranta. Acasa, au ramas cele doua fetite: Radita – sensibila, introvertita – in grija bunicilor si Malina in cea a sotului Letitiei, Vali. Aflata la inceput de scoala si puternic atasata de mama sa, Radita sufera in urma despartirii asa cum numai copiii pot sa o faca, cu tot corpul si toata imaginatia. Cele citeva luni preconizate se tot lungesc, planurile de viitor sufera mereu schimbari, iar efectele secundare ale plecarii se dovedesc imprevizibile. Ne aflam in fata unui roman tulburator, in care sint imbinate subtil o varietate de teme: copilaria, inocenta, instrainarea, confruntarea mentalitatilor, relatiile de cuplu sau reconfigurarea identitatii. Totul intr-o constructie plina de tensiune si cu un limbaj proaspat, efervescent.Fragment din cartea "Fetita care se juca de-a Dumnezeu" de Dan Lungu:"La inceput, chiar cand l-a nascocit, jocul nu avea nici un nume si probabil ca nici nu i-ar fi dat vreunul, fiindca nu vorbea despre nimeni cu el, dar intr-o zi, cand Buna era in toane faine, i-a povestit cum sta Dumnezeu in ceruri si are grija nu numai de fiecare om, ci si de fiecare vietuitoare si planta, si atunci a stiut ca ea se juca de-a Dumnezeu. Abia apoi s-a gandit ca batranul cu barba alba care aducea ploaia si misca vanturile cum voia el s-ar fi putut supara pe ea, dar, daca avea sufletul bun, nu trebuia sa se necajeasca, fiindca nu era treaba serioasa. Pentru El era de munca, nu gluma, la atatea milioane si milioane de oameni, furnici, broaste si fire de iarba, insa pentru ea, care avea grija de cativa elevi in curtea scolii, trecatorii din fata cofetariei ori cheliile din parculet, nu era decat un joc.Cand se satura de dat porunci, picioarele ii amortisera. Se lasa pe spate si se rasuci catre interiorul terasei de pe bloc, ajunse cu nasul in carton, se rostogoli si, in fine, ajunse cu fata in sus. Privitul cerului era cel mai periculos dintre jocurile ei secrete, dar ii era imposibil sa se abtina de la el. Iar privitul cerului de pe bloc nu se compara cu nimic altceva, fiindca nici din gradina, nici din copac si nici macar de pe magazia de lemne nu se vedea atat de curat, fara pic de margini. Era periculos fiindca mereu uita ca are o bunica, ca trebuie sa ajunga acasa si mereu se putea lasa cu o chelfaneala zdravana. Si mai era periculos fiindca, indiferent daca isi spunea povesti cu nori sau pur si simplu isi lasa mintea in voie, de fiecare data ajungea sa-si aminteasca de nota la caligrafie si asa mai departe.

RON 28.50

1

Sfarsitul e mereu aproape

Sfarsitul e mereu aproape. Momente apocaliptice de la colapsul Epocii Bronzului pana la amenintarea nuclearaBestseller New York TimesMomentele dificile ii fac oare pe oameni mai puternici? Poate umanitatea sa sustina, fara a se autodistruge, puterea armelor pe care ea insasi le-a creat? Tehnologia sau abilitatile oamenilor vor ajunge vreodata la un maximum ori vor regresa? Nu se stiu raspunsurile la astfel de intrebari, insa nimeni nu le prezinta la fel de interesant ca Dan Carlin, legind trecutul si viitorul in moduri fascinante si neobisnuite. Intrebarile pe care ni le propune se refera la cel mai important subiect imaginabil: supravietuirea omenirii. De la colapsul Epocii Bronzului pina la provocarile erei nucleare, aceasta problema ameninta umanitatea ca o staruitoare sabie a lui Damocles. Cu totul iesita din tipare si erudita, ciudata si profunda, Sfirsitul e mereu aproape analizeaza problemele care sunt rareori prezentate publicului si face dintr-odata trecutul sa devina important pentru prezentul nostru foarte turbulent.In pofida aparentei stabilitati a epocii noastre, nu avem garantia ca situatia actuala nu se va schimba drastic. Exemplele din aceasta carte reconstituie unele perioade in care s-a intamplat asta. Si noi am putea avea o varianta moderna a colapsului Epocii Bronzulut. Ori superputerea globala ar putea suferi o implozie neasteptata, cum s-a intamplat cu stravechea Asirie, creandu-se un urias vid geopolitic. Roma timpurilor noastre s-ar putea fragmenta asemenea Impertulut Roman. O panderme ar putea izbucni cu usurinta, iar daca ar fi destul de grava, ne-ar aminti cum traiau oamenii inainte de medicina moderna. Ar putea surveni un razboi nuclear sau un dezastru ecologlc. Ne-am putea trezi intr-o realitate despre care generafille viitoare vor citi in carti descriind experientele umane extreme sau formuland avertismente cu privire la ceea ce trebuie evitat.Fragment din cartea "Sfarsitul e mereu aproape" de Dan Carlin:" Aparitia armelor nucleare a facut posibil, pentru prima oara in istorie, ca un singur om sa distruga zeci de milioane, poate chiar sute de milioane de vieti si, odata cu dezvoltarea tehnologiei de lansare a incarcaturii nucleare, sa faca asta in doar cateva minute. Nici unul dintre cei mai infricosatori oameni din istorie Ginghis-Han, Alexandru Macedon, Adolf Hitler — nu dispunea de o astfel de capacitate. Daca in secolul al XIII-lea titanul mongol Ginghis-Han decidea sa distruga un imperiu sau un stat, asta avea sa dureze un timp. Daca statul era urias — cum era, de exemplu, China -, probabil ca urma sa dureze zeci de ani. Daca insa presedintele Richard Nixon, in 1969, decidea sa lanseze un atac nuclear in acelasi loc, putea ucide o suta de milioane de chinezi intr-o dupa-amiaza.Daca omenirea ar trata aceasta noua superarma la fel ca pe oricare alta arma eficienta inventata vreodata, urmatorul razboi mondial s-ar purta avand la dispozitie capacitati distructive aproape supranaturale. Cele cateva sute de oameni care au fost martori la nasterea epocii atomice si-au dat seama de asta in momentul in care au vazut testul Trinity din desert: “Acum am devenit moartea, distrugatorul lumilor”, cum spunea Oppenheimer.La fel ca oamenii de stiinta, si americanii de rand au avut reactii contradictorii. Daca esti implicat intr-un razboi mondial care treneaza si tabara ta dobandeste o superarma, aceasta va fi cu siguranta perceputa lumina pozitiva. In cartea saIn the Shadow of War, istoricul Michael S. Sherry descrie reactiile diverse ale americanilor dupa ce presedintele Truman a vorbit la televizor, spunand poporului american si lumii intregi ca bomba fusese lansata si explicand ce era aceasta noua arma si de ce fusese folosita. “Unii au spus ca sunt mandri de realizarea americanilor si satisfacuti de razbunarea contra japonezilor.” Unii ar fi vrut ca razboiul sa continue, ca sa lansam mai multe bombe asupra Japoniei. “Altii - mai ales soldatii care presupuneau ca o invazie a Japoniei era singura alternativa la folosirea bombei - s-au bucurat de pacea pe care bomba o accelerase, precum si de faptul ca se fabricase aceasta bomba, considerata un instrument util pentru asigurarea continuitatii pacii.”Altii au vazut cu totul altceva - pentru ei, bomba era dovada nenorocirii aduse de razboiul modern. Alti oameni simteau ca prevesteste ce ne-ar putea rezerva viitorul.